Actualitate

Opera Națională Cluj-Napoca a primit dreptul, după un secol de funcționare, de a-și pune numele pe fațada clădirii

Numele Operei Naționale Române Cluj-Napoca va fi scris, pentru prima de la înființarea acesteia în 1919, pe frontispiciul clădirii în care funcționează de 95 de ani.

Opera din Cluj-Napoca coexistă de aproape un secol în aceeași clădire cu Teatrul Național Cluj-Napoca, însă pe clădirea care adăpostește cele două instituții de cultură este trecut doar numele teatrului, informează Agerpres.

Primul teatru orășenesc (de limbă maghiară) din Cluj datează din 1821 și la acel moment funcționa într-un sediu aflat în apropierea clădirii Universității din Cluj (actuala Universitate Babeș-Bolyai), care era, de asemenea, o instituție cu predare în limba maghiară.

La începutul secolului al XX-lea, s-a proiectat o nouă clădire care să adăpostească această instituție, vechea locație fiind considerată necorespunzătoare. În 1904 a început construcția noii clădiri în actuala Piață Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906 cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics, o figură legendară a lumii artistice clujene. Actor și regizor de teatru și film, el a fost și unul dintre primii cinefili din Transilvania, precum și primul deținător al unui platou de filmare (în jurul anului 1914).

Construit în stil baroc-rococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri și trei rânduri de logie. În 1919, la îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român. Tot atunci, Teatrul Maghiar a fost mutat în altă clădire, lângă Parcul Central, unde există și astăzi.

O dată cu preluarea teatrului de către români, inscripția în limba maghiară de pe frontispiciul clădirii a fost înlocuită cu una în română, însă, în mod paradoxal, timp de un secol, nu s-a corectat faptul că pe fațadă scria doar Teatrul Național Cluj-Napoca.

"Acest teatru a fost, la început, un teatru maghiar. Pe clădire era scris în maghiară. La momentul în care s-a constituit instituția, în 1919, vorbim despre prima operă înființată vreodată în România. Înaintea celei de la București, mult înaintea Iașiului sau a Timișorii. În acel moment exista o singură conducere cu două departamente, unul liric și unul dramatic. S-a optat atunci pentru această denumire, de Teatru Național, în acest context. Cele două s-au separat extrem de repede și au funcționat în paralel în această clădire, împărțindu-și timpii și spațiile de lucru în mod egal", a explicat Sabin Mircea Rus, purtătorul de cuvânt al Operei Naționale Cluj-Napoca.

Teatrul și Opera din Cluj funcționează de zeci de ani în aceeași clădire, împărțindu-și în mod echitabil folosința spațiilor de spectacol și de repetiție, dar numai în vara acestui an a fost parcurs procesul administrativ de schimbare a denumirii.

Potrivit lui Sabin Mircea Rus, și alți directori ai Operei au încercat să facă această 'reparație', însă procesul a fost într-atât de birocratic încât au renunțat.

"În sfârșit se împlinește un deziderat al nostru, o reparație care trebuia să se întâmple după 100 de ani de existență. După o luptă de un an de zile am reușit să obținem toate aprobările și vom modifica inscripția de pe frontispiciu. Mi se pare pentru noi un gest important. Tot acest proiect a fost conceput de arhitecți avizați, de cei de la Comisia de patrimoniu. În urma faptului că ne-am luptat ca și Sisif cu bolovanul, avem acest rezultat", a spus directorul Operei, Marius Budoiu.

Anul acesta, în august, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a oferit Operei Naționale Cluj-Napoca dreptul de a-și pune numele, alături de cel al Teatrului, pe fațada clădirii.

Pentru a celebra acest moment, Opera va susține, în 5 octombrie, un spectacol caritabil pentru susținerea financiară a Centrului de Îngrijiri Paleative 'Sfântul Nectarie', care funcționează sub coordonarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Potrivit consilierului social Liciniu Câmpean, doar 60 la sută din fondurile necesare funcționării centrului sunt asigurate din surse guvernamentale.

Colectivul de artiști al Operei Naționale Cluj-Napoca vor susține în cadrul Galei de binefacere un repertoriu universal de arii, uverturi, duete și coruri celebre. Evenimentul se va încheia cu dezvelirea oficială a frontispiciului și cu un foc de artificii.

Tichetele de acces la Gală costă 15, 30 sau 60 de lei și vor constitui donația pe care Opera o va oferi Centrului 'Sfântul Nectarie'.

De asemenea, lucrarea de inscripționare a numelui Operei Naționale Cluj-Napoca va fi făcută din sume donate de comunitate, precum și din onorariile angajaților.