Actualitate

Raport catastrofal pentru guvernarea Ponta. Lucrările la autostrăzi și drumuri, la pământ!

În ciuda promisiunilor utopice ale premierului sau miniștrilor care s-au perindat pe la Transporturi, situația reală în ceea ce privește lucrările de construcții de autostrăzi și drumuri în România este sub orice critică. O arată cifrele: negru pe alb, nu este loc de întors.

Pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul „Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor” au înregistrat o politica dezinvestiţională masivă, pe fondul scăderii vânzărilor şi perspectivelor modeste de relansare a proiectelor din construcţii. Firmele au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 11,7 miliarde lei, în scădere cu 22%, comparativ cu anul anterior.

Jumătate dintre companiile care activează în acest sector au raportat o deteriorare a rezultatului net pe parcursul anului 2013 comparativ cu anul anterior, iar 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2013. În ciudă acestui fapt, rezultatul net consolidat la nivel sectorial a înregistrat o dinamică crescătoare, ceea ce indică faptul că profiturile mari s-au înregistrat, cu precădere, în rândul companiilor lideri din sector. În plus, pe fondul stopării investițiilor publice din anii trecuți, sectorul a înregistrat cel mai ridicat nivel din economie al insolvențelor.

Doar 282 de companii, reprezentand 15% din totalul firmelor active, înregistrează o cifră de afaceri anuală mai mare de un milion de euro şi generează aproximativ 94% dintre veniturile întregului sector, se arată în studiul Coface.

Cum s-au finantat companiile din sectorul analizat?

Modalitatea de finanţare a acestor investiţii realizate de către companiile autohtone nu este una sustenabilă. Ponderea datoriilor pe termen scurt, în total capitaluri împrumutate, a crescut la peste 80%, iar gradul de acoperire al acestora prin trezoreria netă a scăzut la doar 13%.

Companiile din sectorul analizat au înregistrat o finanţare semnificativă de la furnizori, în condiţiile în care durata medie de colectare a creanţelor a rămas la un nivel foarte ridicat, iar termenul mediu de plată al furnizorilor a crescut cu peste 3 luni.

Care a fost circuitul banilor?

O serie de alte ajustări ar fi trebuit să ducă la o îmbunătăţire a gradului de lichiditate a companiilor care activează în sectorul analizat: extinderea termenului mediu de plată către furnizori, scăderea termenului mediu de încasare al creanţelor, scăderea investiţiilor şi îmbunătăţirea profitului net. În ciuda acestui fapt, situaţia de lichiditate înregistrată la nivel sectorial s-a deteriorat, ceea ce nu poate să însemne decât un singur lucru: fondurile suplimentare au fost orientate către plata dividendelor sau finanţarea companiilor din grupurile asociate sau cu interese de participare.

În contextul în care sectorul analizat înregistrează o lichiditate foarte modestă, raportul între cheltuielile ajunse la maturitate şi veniturile încasate fiind foarte apropiat de 1, poate fi expus unor şocuri, ca urmare a scăderii veniturilor sau neîncasării creanţelor. Acest lucru se reflectă şi în concluziile obţinute de Coface în urma analizei unui eşantion reprezentativ de companii privind riscul de insolvenţe în acest sector: doar 2 din 10 companii prezintă un risc de insolvenţă mic.

„Scăderea veniturilor s-a regăsit imediat în diminuarea semnficativă a investiţiilor, scăderea lichidităţii, extinderea termenelor de plată către furnizori şi generarea unui număr record de insolvenţe. Astfel, sectorul construcţiilor de drumuri şi autostrăzi a înregistrat cel mai ridicat nivel din economie al insolvenţelor la numărul de firme active, peste 10% din valoarea totală a instrumentelor refuzate în economie, aproximativ 15% din totalul acţiunilor în instanţă la nivel naţional şi peste 10% din totalul datoriilor către bugetul de stat” a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.

Promisiuni peste promisiuni, marca PSD

Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a declarat recent că România va deveni un mare şantier începând din acest an.

„Master Planul General de Transport al României ar putea fi aprobat la finalul lunii aprilie, iar România ar putea deveni un mare şantier începând din acest an pe toate tipurile de transport”, a declarat în luna martie ministrul Transporturilor.

0 kilometri de autostradă începuți și terminați

În trei ani de guvernare cabinetele Ponta încă nu au inaugurat niciun kilometru început de la zero de autostradă.

Jurnaliştii de la HotNews.ro au trecut în revistă principalele proiecte de autostradă gestionate de Guvernele Ponta în cei trei ani de mandat. Romania are în momentul de faţă circa 690 de km funcţionali de autostradă, aproape 300 din aceştia fiind inauguraţi în ultimii trei ani, în timpul guvernărilor Ponta. Cu toate acestea, toţi aceşti kilometri de autostradă au fost demaraţi de guvernările anterioare, iar până în prezent - în trei ani de guvernare - cabinetele Ponta încă nu au inaugurat niciun kilometru început de la zero. În lucru se află, totuşi, 228 de km de autostradă, din care 122 au fost demarate în timpul guvernelor Ponta. Alţi 81 km se află în stadiul licitaţiilor, iar alte proiecte importante au rămas doar pe hârtie. În plus, câteva mari proiecte de infrastructură au fost tergiversate în aceşti trei ani, unele lăsate fără finanţare, blocate sau cu contracte reziliate.