Actualitate

Sociologii explică de ce şi următorul protest de la Cluj faţă de “islamizarea României” va fi unul RATAT

Spre deosebire de alte proteste (anti-Ponta, împotriva proiectului minier de la Roşia Montană) unde mii de clujeni s-au mobilizat şi au ieşit în stradă, la protestul faţă de “islamizarea României” au participat doar organizatorii. Sociologii oferă explicaţia.

Ceea ce trebuia să fie un protest amplu unde organizatorii anunţau că peste 200 de persoane vor participa sâmbătă la Cluj-Napoca la un miting de protest faţă de cotele obligatorii de refugiaţi impuse de Uniunea Europeană, dar şi faţă de construirea unei moschei în Bucureşti, organizatorii numind manifestarea "Miting faţă de islamizarea României”, s-a dovedit un eşec total.

Cu toate că organizatorii au cerut şi obţinut de la Primăria Cluj-Napoca autorizaţie pentru un miting care ar fi trebuit să se desfăşoare între orele 16.00 – 20.00 pe platoul din faţa Sălii Sporturilor ”Horia Demian", la faţa locului, sâmbătă, doar zece persoane şi-au făcut apariţia.

Organizatorii manifestării au anunţat pe reţelele de socializare că mitingul va fi unul prin care se va protesta faţă de cotele obligatorii de refugiaţi impuse de UE, dar şi faţă de construirea unei moschei în Bucureşti.

„Scopul mitingului a fost informarea oamenilor în ceea ce priveşte islamizarea. Aproximativ 80% din populaţia României nu cunoaşte nimic din ceea ce ne pregăteşte Guvernul României şi anume ştergerea identităţii poporului român. Sunt dezamăgit că nu a ajuns foarte multe lume la miting. Asta e realitatea din România”, a declarat Călin Mărincuş, organizatorul protestului.

Printre persoanele participante la protest s-au numărat Codrin Goia, liderul mişcării Noua Dreaptă şi fostul consilier judeţean Axente Husar.

Organizatorii protestului promit că peste o lună vor organiza o nouă manifestaţie în centrul oraşului.

Sociologii spun că o posibilă explicaţie pentru eşecul protestului este că România nu se află în pericol de a se “islamiza”, iar clujenii au rezonat cu suferinţa umană şi nu cu discursurile politice care însoţesc fenomenul migraţiei.

“Clujenii au văzut în primul rând în refugiaţi, emigranţi, oameni aflaţi în suferinţă. Doar în plan secund au văzut pericolul islamizării. Oamenii au rezonat cu suferinţa umană şi nu cu discursurile ideologice sau politice care însoţesc acest fenomen al migraţiei. Numai dacă ne gândim la imaginile cu copiii înecaţi, oamenii morţi, oamenii rezonează şi au o reacţie favorabilă faţă de suferinţa umană. România nu a avut şi nu are pericolul de a se islamiza. Cei 1800 sau 2000 de oameni nu cred că vor schimba ponderea rasială, etnică sau religioasă în România. Nu suntem nici Germania şi nici Franţa. Avem experienţe diferite raportat la islamizare, de aici vine şi atitudinea. Cele câteva campanii virale pe care le-am văzut nu au reuşit şi nu reuşesc să schimbe tendinţa în radicalizarea clujenilor în ceea ce înseamnă islamizarea. Nu cred că într-o lună de zile se vor schimba trendurile. Şi nici nu cred că acesta este scopul, să vedem tendinţe. Deocamdată nu cred că e cazul să discutăm de teme de genul acesta, dar nu zic că nu se pot întâmpla lucrurile”, este de părere sociologul Ioan Hosu.

Potrivit sistemului provizoriu de cote aprobat, în 22 septembrie, de Consiliul JAI, România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia.