Actualitate

Centrul European de Contraterorism, lansat în Europa. Cum va funcţiona

Miniştrii de Interne din statele membre UE au discutat luni la Amsterdam despre ameninţările la adresa Europei, de la terorism - în paralel cu crearea unui organism european în lupta împotriva terorismului - şi până la prăbuşirea spaţiului Schengen din cauza crizei migraţiei.

Această întâlnire informală a reprezentat o ocazie de marcare a lansării oficiale a Centrului european de contraterorism în cadrul Europol, Biroul european de poliţie.

Cum funcţionează centrul şi de ce a fost creat?

Centrul este „o structură permanentă, decisă la nivel politic, care înfiinţează pentru prima dată în Europa un centru operaţional dedicat, care acţionează pe continent în probleme sensibile legate de terorism", a declarat pentru AFP directorul Europol Rob Wainwright.

Această platformă urmează să răspundă uneia dintre principalele lacune în lupta antiteroristă la nivel european - şi anume împărtăşirea insuficientă de informaţii între state, care nu au suficientă încredere unele în altele pentru a colabora în domeniul sensibil al informaţiilor.

Terorismul face obiectul unei părţi a discuţiilor la nivel ministerial, care abordează dosarul „combatanţilor străini” şi lupta împotriva traficului de arme. „Vom exercita o presiune considerabilă asupra instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene”, avertiza ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve într-o emisiune pe postul France 5 duminică. Este necesar „să obţinem, în această reuniune, un proiect de calendar”, cu obiectivul ca „primele acţiuni concrete să aibă loc la sfârşitul primului trimestru al lui 2016", a adăugat Cazeneuve.

Uniunea Europeană, tot mai divizată

Miniştrii de Interne, reuniţi pentru prima dată sub egida preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, au abordat tot luni şi criza migraţiei, care continuă să divizeze Uniunea.

Potrivit unor surse europene, ei ar fi discutat din nou despre posibilitatea de a prelungi cu până la doi ani reintroducerea controalelor la frontierele din interiorul spaţiului de liberă circulaţie Schengen. Perioada maximă este, în mod normal, de şase luni. Austria - care alături de Germania, Suedia sau Danemarca au reintrodus controale la frontiere din cauza afluxuului de migranţi - a ameninţat sâmbătă cu o „excludere provizorie” a Greciei din spaţiul Schengen. „Pseudo-soluţii precum excluderea statelor din spaţiul Schengen nu duc nicăieri şi, mai ales, ele nu reduc fluxul de migranţi şi divizează Europa”, a reacţionat ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier.

Excluderea unui stat din zona Schengen este imposibilă din punct de vedere juridic, a subliniat deja, în decembrie, ministrul luxemburghez al Imigraţiei Jean Asselborn, a cărui ţară deţinea la vremea respectivă preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Criminalitatea cibernetică, o reală îngrijorare

După reuniunea de luni a miniştrilor de Intrne, miniştrii Justiţiei din cele 28 de ţări se reunesc la rândul lor, astăzi, la Amsterdam, pentru a dezbate pe tema luptei împotriva criminalităţii cibernetice. Ei vor discuta, de asemenea, despre crearea unei baze de date în vederea împărtăşirii informaţiilor referitoare la antecedente judiciare ale cetăţenilor noneuropeni, propusă de CE în cadrul luptei împotriva terorismului.