Actualitate
Scenete ale marilor actori, cu un suflu tineresc, în localurile clujene - GALERIE FOTO
Teatrul de club este la mare căutare în Cluj, însă poate, momentan, sunt prea puține trupe care urcă pe scene improvizate și prea puține cluburi care văd teatrul ca și o metodă de atragere a clienților. Mulți poate văd cultura ca pe o afacere profitabilă, pentru a atrage un alt tip de clientelă.
Aceste presupuneri însă sunt irelevante, ceea ce este concret, într-o oarecare măsură palpabil, este trupa ”Acting Mokeys”, care fac teatru din plăcere, pentru setea de a urca pe scenă, iar spectacolul ”Scenete ale marilor actori” se joacă și se tot joacă. O oră și aproape jumătate de râsete, momente în care îți ții respirația, gesturi și aplauze, un spectacol conceput pentru cluburi și localuri. Așadar, această trupă, formată doar din amatori, care din iubire pentru teatru muncesc și învață pe rupte, coordonată de Ștefan Gheorghică au luat celebre scenete ale unor mari actori români, precum Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Stela Popescu, Jean Constantin etc. și le-au dat un suflu nou, tineresc, spre mai marea încântare a publicului.
Spectacolul este pe cale să înceapă. Cei șapte membri ai trupei, vizibil emoționați, aleargă din stânga în dreapta, să rezolve problemele apărute pe ultima sută de metri. În câteva momente, Adrian Balint, Alexandru Ciobanu, Bianca Temneanu, Cristian Ciui, Marina Sîrb, Cătălina Sandu și Ștefan Gheorghică vor urca pe scenă.
”Mereu trebuie improvizat. Aici, spre exemplu, nu am avut culise. Ne-am rugat de angajați să deschidă o ușă spre o cameră lăturalnică, să nu ne schimbăm pe sub mese”, îmi spune una dintre actrițe.
Însă, printre discuții, aflu că merită orele de repetiții, oboseala, nopțile nedormite învățând roluri. Merită pentru acei câțiva zeci de spectatori, pentru zâmbete, pentru aplauze. Nu obțin nimic, însă primesc totul, totul pentru suflet.
Dând dovadă de o trupă unită, muncesc cu drag în echipă, se vede organizarea pe care o impune coordonatorul trupei, Ștefan Gheorghică. Actorii sunt siguri pe ei și se vede amprenta personală pe care o lasă fiecare, asupra personajelor pe care le interpretează.
Spectacolul nu este unul ușor, deoarece este compus din 16 scenete, cu intrări și ieșiri din scenă, cu schimbări de personaje, la doar câteva secunde diferență. Iar asta ilustrează cel mai bine talentul acestor tineri. Capacitatea de a juca câteva roluri extrem de diferite, într-un timp foarte scurt, să își schimbe expresiile feței, tonalitatea vocii, dispoziția, în funcție de personajul pe care îl au. La acest capitol excelează cu siguranță Bianca Temneanu care, a reușit să se muleze atât de bine în pielea personajelor pe care le-a interpretat încât, spectatorul putea să ajungă să fie confuz, să creadă că de fiecare dată urcă pe scenă un alt actor, o altă Bianca.
Presiunea acestor scenete și-a pus amprenta și asupra coordonatorului, care, având grijă ca totul să iasă bine, uneori s-a pierdut, astfel că în ”Fabula” în care a jucat alături de Alexandru Ciobanu, interpretată în original de Toma Caragiu și Mircea Diaconu, a avut momente în care s-a pierdut. A vorbit prea repede, văzându-se clar că anticipează replicile colegului său. Aceste mici impasuri, însă, au fost uitate îndată ce Ștefan a interpretat rolul lui Mitică din sceneta ”Mitică, dormi?”, jucată inițial de către Anda Călugăreanu și Dem Rădulescu. Actorul a fost cu adevărat acel Mitică sarcastic, dar care nu vrea să își supere nevasta, care încerca să o convingă să doarmă cu ironii subtile, poate prea subtile însă, pentru soția fără somn, interpretată de către Marina Sîrb.
Alexandru Ciobanu a fost ”Uitucul” lui Horațiu Mălăele, interpretare care, se poate spune că a fost impecabilă. Actorul atât de prins de frenezia replicilor, a luminilor, a râsetelor spectatorilor, a părut că într-adevăr și-a uitat replicile, a avut un ”lipsus” și a adus ropote de aplauze.
Un alt actor amator care trebuie menționat pentru prestanța lui este Cristian Ciui, care a impresionat prin naturalețea cu care a jucat și pentru cât de bine a simțit personajul. Nici o replică nu a fost spusă prea repede, prea strident, iar în sceneta ”La doctor”, acesta a interpretat perfect rolul doctorului scârbit, care muncește prea mult pentru prea puțini bani, sătul de pacienți dificili.
Dintre cele 16 scenete, cu siguranță se poate spune că ”Pomul care face ciori”, interpretată de Alexandru Ciobanu și Bianca Temneanu și ”În gară”, interpretată de Adrian Balint și Alexandru Ciobanu au fost cele mai apreciate de către public. Pline de umor, cu personaje colorate, momente de suspans bine gândite și relații inter-personale foarte bine puse la punct între personaje. Adrian Balint, deși tehnician de origine și Web Designer de meserie, este un actor desăvârșit, care, din păcate pentru public, și-a făcut apariția de prea puține ori pe scenă.
Spectacolul a fost lung, fără să fie plictisitor și bun, din toate punctele de vedere, de la actori până la regie. Ar mai fi multe de spus, însă iubitorii de teatru ar trebui să meargă să-l vadă cu prima ocazie, atât pentru a-și alimenta dragostea pentru cultură, cât și pentru a susține aceste tinere speranțe ale teatrului.
Material scris de Bianca TĂMAȘ
