Actualitate

Premiera operetei “Dragoste de ţigan”, la Opera Maghiară din Cluj

Opera Maghiară din Cluj-Napoca readuce creaţia compozitorului ungar Franz Lehár, după o absenţă de 20 de ani, în faţa publicului clujean. Astfel, din întreaga creaţie a lui Lehár a fost aleasă opereta “Dragoste de ţigan”, a cărei acţiune se petrece în Transilvania.

“La un moment dat, ne-am dat seama că unul din cei mai mari compozitori de operetă, Franz Lehár, de peste două decenii lipseşte din repertoriul operei noastre şi, ultima dată când am prezentat o operă de-a sa, a fost în coproducţie cu teatrul de operetă din Budapesta. Am făcut o comparaţie, la începutul secolului trecut, prin 1905, 21 de titluri de Lehár erau în repertoriul de atunci şi au fost peste 400 de reprezentaţii”, a declarat directorul Operei Maghiare Cluj, Szép Gyula.

Franz Lehár s-a născut în 30 aprilie 1870, în Komárom, pe malul Dunării, situat la graniţa Cehoslovaciei cu Ungaria. Tatăl său a fost dirijor de fanfară militară. Franz şi-a finalizat studiile gimnaziale în Budapesta, iar Conservatorul l-a făcut în Praga, unde talentul său componistic a fost încurajat de directorul instituţiei, care l-a şi prezentat lui Antonin Dvořák. Plăcut impresionat de creaţiile lui Lehár, Dvořák îl sfătuieşte să devină compozitor. Lehár este angajat apoi la “Theater an der Wien”, unde compune şi dirijează prima sa operetă – “Tinichigiul ambulant”.

Lehar a rămas în istoria muzicii pentru piese precum “Soţul divin”, “Căsătorie din glumă”, “Contele de Luxemburg”, “Dragoste de ţigan”, “Căutătorul de stele” sau “Ţara surâsului”.

Giacomo Puccini, care i-a fost unul dintre cei mai buni prieteni, îl considera pe Lehár “un mare maestru al operetei”.

Acţiunea operetei « Dragoste de ţigan » se petrece în Transilvania şi spune povestea unei fete de boier, pe nume Zorica, care era logodită cu un tânăr, însă sentimentele sale faţă de el erau atât de nesigure, încât la o petrecere se îndrăgosteşte de ţiganul Józsi, care o vrăjeşte cu sunetul viorii sale. Zorica îl roagă să o ia cu el, crezând că astfel va avea o viaţă liberă şi fericită, dar frământată totuşi de îndoieli, fata îşi aminteşte de legenda populară conform căreia, dacă va bea din apa fermecată a râului Cerna, îşi va vedea viitorul. Ea soarbe câteva picături din apa râului şi se afundă într-un somn adânc.

Actul al doilea reprezintă Visul Zoricăi, în care ea se vede ajunsă în şatra de ţigani, unde îşi dă seama că Józsi este foarte iubit de femeile din comunitatea sa. Îndoiala îşi face loc în sufletul ei, mai ales atunci când, la anunţul unei petreceri, Zorica propune o ceremonie de căsătorie. Însă la aflarea acestei idei, tatăl său o anunţă că o reneagă, iar Józsi îi spune că nu doreşte o ceremonie în biserică. Ultimul act arată decizia pe care o va lua Zorica, trezită din visul care îi arătase ce fel de viaţă ar fi putut avea.

Premiera operetei “Dragoste de ţigan” va avea loc în data de 23 iunie. Regia este semnată de Béres Attila, iar dirijor va fi Kulcsár Szabolcs.