Actualitate

EXCLUSIV Noul ambasador la Vatican: Mi-ar plăcea ca în 2018 Papa să ajungă şi la Cluj

Noul ambasador al României la Vatican, Liviu-Petru Zăpârţan (în dreapta), profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, speră că Papa Francisc va ajunge şi la Cluj, la vizita pe care ar urma să o efectueze în România, cel mai probabil în 2018.

Profesorul Liviu Zăpârţan, specializat în ştiinţe politice, a fost între 1996-2000 ambasador al României în Luxemburg şi celor 13 noi ambasadori ai ţării, acreditaţi prin Decretul semnat recent de  preşedintele Kalus Iohannis. Cadru universitar la Universitatea Babeş-Bolyai de peste 40 de ani, Liviu-Petru Zăpârţan (69 de ani) este noul ambasador al României la Vatican.

Vrea să îl aducă pe Papa la Cluj

Profesorul a declarat pentru Monitorul de Cluj că agenda sa va include şi pregătirea vizitei pe care Papa Francisc ar urma să o efectueze în România, cel mai probabil în 2018, după ce a acceptat invitaţia lansată anul trecut de preşedintele României: „Este clar că activitatea mea va avea o componentă legată de această vizită, care vine ca o consacrare a dialogului inter-cultural. Sper să îi organizăm o vizită reuşită în România şi că în cadrul acesteia va veni şi la Cluj. E mai degrabă un gând, un gând frumos pentru toţi, ar fi ceva deosebit ca Papa de la Roma să ajungă şi la Cluj. Mi-aş dori ca dincolo de prezenţa sa la Bucureşti, Papa să fie prezent şi altundeva, fie că este vorba de Cluj, Iaşi sau alt oraş, cred că peisajul transilvan sau cel moldav îi pot întregi imaginea României”, a declarat Liviu Zăpârţan.

„Cei din comisii ştiu politică externă”

Noul ambasador la Vatican spune că este familiarizat cu cultura italian: „Propunerea cu privire la numirea mea a venit din partea Ministerului de Externe şi am primit-o cu mare plăcere. UBB are o relație specială Instituțiile de Cultură, italiene, iar în ultimii 16 ani aproape toate relațiile mele de profesor invitat au fost la universități italiene, franțuzești, am fondat institutul de studii italo-române, atmosfera îmi este foarte familiară”, a explicat profesorul, care a fost audiat în Comisiile de specialitate ale Parlamentului României: „Contrar a ceea ce se crede uneori, cei din Comisii au dovedit cunoştinţe foarte aplicate de politică externă, întrebările lor au fost foarte pertinente”, a declarat el.

Începe în toamnă

Diplomatul  îşi va începe efectiv activitatea în toamnă, după „studii de dosar, discuții cu factori de conducere ai țării, ai ministerului”. El crede că micuţul stat al Vaticanului joacă un rol cheie pe plan internaţional prin faptul că „reprezintă suportul politic al Bisericii Catolice, care numără aproximativ 1,5 miliarde de credincioşi”. „Va fi o activitate puţin mai aparte de ceea ce fac alte Ambasade, unde de obicei pe agendă intră relațiile economice, militare, ceea ce prea va fi cazul aici. Rămân în schimb drept priorități inserția noastră în viziunea Vaticanului, în cuprinderea pe care o are Vaticanul asupra lumii. Spre exemplu, o afirmaţie de genul ‘România este grădina Maicii Domnului’ (făcută de Ioan Paul al II-lea la vizita în România din 1999, n.red.), stă sub semnul acestei deschideri față de problemele românești”, a menţionat el.  

Ambasador în ţările mici

Liviu Zăpârţan nu resimte niciun complex legat de faptul că îndeplineşte din nou un rol diplomatic într-un stat foarte mic, după experienţa din Luxemburg: „În diplomaţie nu există state mici sau mari, există state puternice. Luxemburgul spre exemplu este una din țările fondatoare ale Uniunii Europene, între cele şase state care au pus bazele construcţiei europene, care găzduieşte de asemenea 17 instituţii europene. Marele Ducat al Luxemburgului chiar a fost o țară mare pentru noi, prin prisma sprijinului impresionant de integrare europeană și euro-atlantică. În aceeași linie, sper să conving diplomația vaticană că suntem o țară promotoare a valorilor europene, ambasador al latinității, care are ca poartă de comunicare omenia românească. Cultural și istoric pentru noi sunt foarte importante şi faimoasele arhive ale Vaticanului. Dacă parte de istorie de după anul 1.000 este clar înregistrată, documentele acestea pot acoperi cu informații partea de până la acel moment şi pot aduce lămuriri esenţiale cu privire la etnogeneza noastră” a menţionat Zăpârţan.

Cultura dialogului

Referitor la contextul geo-politic internaţional actual şi la întâlnirea a diferite culturi, profesorul a precizat: „Pe de o parte există această nevoie de construire a unor raporturi de schimb între oameni, pentru că ne obligă viața, presiunea vieții colective; vrem să știm, să vedem ceea ce creează alte popoare, să întreţinem schimburi, relații cu acestea. Pe de altă parte niște forțe mimează aspectul religios, ideologic şi promovează interese care nu au nimic cu religia, nici măcar cu ideologia, deoerece nu există o ideologie a crimei, a ‘tăiatului de gât’, îndreptată împotriva unor oameni civilizați”, a menţionat el.  

„O lume a reţelelor”

Liviu Zăpârţan consideră că transmiterea valorilor specifice unor comunităţi, inclusiv religioase, trebuie modelate de cultura dialogului: „Cred că vremea identităților colective ostentative a trecut. Cazul Brexit, de exemplu, este tocmai reflexul unei poziții orgolioase, păguboase chiar pentru poporul englez”, a explicat diplomatul. „Misiunea mea va fi marcată de obiective noastre externe şi de guvernare, de pace, deschidere, integrare în relațiile euro-atlantice, în diverse structuri instituționale”, a adăugat el.

„O lume a reţelelor”

Noul ambasador la Vatican a evidenţiat că astăzi nicun stat nu poate adopta poziţii fără a ţine cont de contextul global: „Asistăm la o evoluţie în reţea a lumii contemporane, pe un plan mai larg, este o lume a rețelelor, de relații complexe, cu o dinamică dependentă de acțiunea tuturor actorilor din sistem. Diplomația politică externă nu poate fi realizată astăzi dacă nu ai înțelegerea proceselor în care ești implicat”, a menţionat el. „Papa tratează sistematic aspecte ce ţin de concepții, de ceea ce se întâmplă, nu ne putem rupe de procesul de globalizare, pe niciun fundament”, a întărit el.

„Misiune naţională”

Numele profesorului Liviu Zăpârţan a fost vehiculat în 2010 în legătură cu iniţierea unui Partid al Ardelenilor, care propunea auto-administrarea economică şi administrativă a Transilvaniei şi Banatului. Întrebat de Monitorul în legătură cu acel episod, profesorul a explicat: „Ca punct de vedere fundamental, susţin filosofia unității ca popor, ca nație, consider că particularitățile regionale sunt ‘dantele’ ale aceleiași identități frumoase, naționale.  În acel caz, eu am aderat la o listă a sprijinitorilor Operei Române din Cluj, întrucât țin la această instituţie de cultură. Lista respectivă a fost folosită ulterior ca fundament al demarării acelei formaţiuni, fără să fi discutat vreo implicare a mea în acel demers. Au fost demersuri străine de mine. Eu voi îndeplini o misiune națională, în numele de unitate a tuturor românilor, de refuz al oricărei tendințe de acest tip”, a conchis el.

Ovidiu CORNEA