Actualitate

Mădălina, tânăra care şi-a luat diploma în Comunicare la FSPAC şi lucrează ca hair-stylist

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. "Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare", spun experţii.

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase luni într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate «Hair styling by Mădălina Toma»”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

Expert: Decalajul dintre ce pregăteşte universitatea şi ce se cere pe piaţa muncii e peste tot în lume

Mădălina nu este un caz singular. 5% dintre şomerii României sunt absolvenţi de studii superioare. Şi totuşi nu există o cifră clară cu privire la numărul absolvenţilor care ajung să profeseze în domeniile studiate. În aceste condiţii, experţii din Educaţie spun că cerinţele de pe piaţa muncii sunt cu totul altele decât ceea ce învaţă tinerii la facultate iar acest decalaj se regăseşte peste tot în lume.

 58% dintre studenţi spun că îşi vor găsi greu un loc de muncă

Un studiu internaţional, Trendence Graduate Barometer 2015, realizat cu 952 de universităţi din 24 de ţări participante, care a analizat situaţia a peste 280.000 de studenţi şi absolvenţi de facultate în relaţie cu piaţa muncii, arată că aproximativ 28% din studenţii români au optat pentru studii de Business şi Finanţe, iar în jur de 23% au optat pentru inginerie. De asemenea, studiile sociale şi umaniste sunt destul de populare, în jur de 13% optând pentru acestea.

În schimb, pentru studiile de informatică, sectorul de pe piaţa muncii care are cea mai mare cerere în prezent, optează în jur de 9% dintre tineri. În afară de cunoştinţele foarte bune de IT pe care le cere piaţa muncii în prezent, limbile străine sunt foarte căutate. La toate târgurile de job-uri se cere limba engleză la perfecţie şi încă o limbă străină pe lângă aceasta. Însă, studiul Trendence arată că aproximativ 45% din absolvenţii de studii superioare din România nu cunosc o a doua limbă străină pe lângă limba engleză.

Studiul mai arată că studenţii români sunt singurii dintre ţările participante care sunt pregătiţi să muncească 40 de ore pe săptămână la primul job. Mai mult, ei au şi aşteptări foarte mici în privinţa salariului, aşteptându-se să primească cel mult 7.500 de euro pe an. Studenţii au trecut şi câteva criterii după care şi-ar alege angajatorul. Foarte importante pentru ei sunt: dezvoltarea personală, perspectivele bune în carieră, un echilibru sănătos între viaţa personală şi cea profesională şi modul în care sunt trataţi la locul de muncă.

Potrivit sursei citate, 40% din studenţii români consideră că facultatea îi va ajuta să dezvolte abilităţile de care au nevoie pentru a face faţă pe piaţa muncii. Însă, 58% din ei consideră că le va fi destul de greu să găsească un job.

Preşedintele ANOSR: Avem multe meserii care în momentul de faţă nu sunt studiate în România

Preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Vlad Cherecheş, a explicat pentru Mediafax că este o chestie relativă în ce măsură domeniul studiat are legătură cu domeniul în care lucrezi.

„În momentul de faţă, toate lucrurile sunt mult mai variate, nu mai există să lucrezi într-un singur domeniu de nişă, decât în foarte puţine cazuri. Foarte multe domenii cer mai multe competenţe. Însă, o problemă este că universităţile nu prea se preocupă să ofere practică în domeniu. În IT este mult mai uşor să-ţi găseşti zone de practică fiindcă sunt marile companii de pe piaţă. În schimb, la domeniile de nişă, studenţii nu prea au unde să facă practică, cu atât mai puţin să se încadreze neapărat în domeniul studiat. În plus, avem multe meserii care în momentul de faţă nu sunt studiate în România, nu sunt dezvoltate, nu se regăsesc în sistemul de învăţământ superior. Gândiţi-vă câţi absolvenţi de facultăţi precum Ştiinţe Politice sunt, şi ce fac ei concret după ce termină o astfel de specializare? Câţi ajung să şi lucreze în acest domeniu?”, spune preşedintele ANOSR.

În plus, din cauza acestei lipse de coerenţă între domeniile de studii şi piaţa muncii, foarte mulţi tineri au realizat că pentru viitorul lor profesional, este mai bine să se angajeze cât mai devreme posibil şi să înveţe direct de la angajator, fiindcă ceea ce învaţă în facultate nu prea mai are valoare pe piaţa muncii. Lucrul acesta, însă, diminuează importanţa studiilor universitare în viaţa tinerilor şi în societate, atrage atenţia Cherecheş.

„În general, mulţi studenţi lucrează încă din timpul facultăţii fiindcă au nevoie să se întreţină. La masterat, spre exemplu, 70% - 80% lucrează, ceea ce nu e neapărat bine pentru sistemul de învăţământ fiindcă asta arată că am înţeles greşit rolul ciclului de master. Pe vremuri, lumea se angaja după master, dar acum, după ce termini licenţa, te angajezi, masterul îl mai faci din inerţie. Masteratele au devenit mai lejere tocmai pentru că toată lumea lucrează, deşi masteratul ar trebui să fie o aprofundare a ceea ce ai studiat în licenţă, ar trebui să fie un ciclu mai greu decât licenţa şi să presupună un efort mai mare din partea studenţilor. La noi este exact invers, masterul este mult mai uşor decât licenţa”, a explicat Cherecheş cum se schimbă piaţa universitară în ultima vreme.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Tinerilor din România, Mihai Dragoş, spune că situaţia monitorizării absolvenţilor de facultate, odată ce intră pe piaţa muncii, ar putea fi rezolvată dacă s-ar corela datele din registrul matricol unic şi baza de date a Ministerului Muncii. „Într-adevăr, foarte mulţi nu lucrează în domeniile în care au absolvit studiile, pe de altă parte însă, este o rată de angajare mult mai bună în rândul celor care au studii superioare. Cererea este clar mult mai mare în domenii de real, mai ales pe informatică, unde comparativ cu alte domenii din România se plăteşte bine. Cererea pe informatică cel mai probabil va continua să crească şi se vede o tendinţă evidentă şi la nivel european şi la nivel global de a creşte cererea de forţă de muncă pentru absolvenţii de studii superioare, în timp ce cererea forţei de muncă mai puţin calificate scade. Asta şi din cauza automatizării şi informatizării sistemelor”, a spus Mihai Dragoş.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a inclus în Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2015 un program special pentru elevi şi studenţi, care să sprijine încadrarea în muncă, pe durată determinată de maximum 60 zile calendaristice, pe perioada vacanţelor.