Actualitate
Consiliul Judeţean Cluj recunoaşte public că a MINŢIT. Contractul pentru închiderea Pata Rât a fost suplimentat în afara legii ?
După solicitări repetate de suplimentare a contractului pentru „închiderea ecologică” a gropii de gunoi de la Pata Rât şi la mai bine de un an de când aceasta trebuia închisă, Consiliul Judeţean a cedat şi a suplimentat valoarea contractului, deşi în urmă cu doi ani spunea că acesta nu va fi suplimentat şi că firmele participante la licitaţie trebuie să-şi asume diferenţele de cantităţi de la groapa de gunoi.
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a trimis un comunicat de presă prin care susţine că miercuri, 11 ianuarie, au fost emise autorizaţiile pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât. Comunicatul seamănă izbitor cu un alt document remis tot de CJ Cluj în urmă cu doi ani despre exact acelaşi subiect. Singura diferenţă: sumele plătite pentru închiderea rampei de gunoi.
Comunicatul de astăzi, semnat şi asumat de Alin Tişe, este recunoaşterea publică a minciunii funcţionarilor publici din 2015. Comunicând o altă sumă este recunoaşterea publică că atunci, în urmă cu doi ani, au minţit că nu vor fi suplimentări la contractul atribuit firmei Nord Conforest pentru închiderea depozitelor de deşeuri de la Pata Rât, Gherla, Turda şi Huedin.
Comunicatul CJ Cluj 11 ianuarie 2017
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat miercuri, 11 Ianuarie 2017, cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire în vederea executării lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. Valoarea totală aferentă lucrărilor de închidere a acestor patru depozite neconforme este de 29.801.835,65 lei fără TVA, sumă din care aproape 80% - 23.394.709,82 lei este destinată închiderii depozitului de la Pata Rât.
“Primăriile din Cluj-Napoca, Gherla, Turda şi Huedin vor elibera în cel mai scurt timp posibil autorizaţiile de construire. După emiterea acestora, Consiliul Judeţean Cluj, în calitate de beneficiar, va emite ordinul de începere a lucrărilor de execuţie pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme, lucrări ce vor trebui finalizate în maxim 12 luni”, a declarat preşedintele CJ Cluj Alin Tişe.
Comunicatul CJ Cluj iunie 2015
Pentru Lotul nr. 1 - închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri de la Pata Rât, Huedin, Turda şi Gherla - a fost emis ordinul de începere a lucrărilor şi au fost predate amplasamentele astăzi, vineri, 12 iunie 2015.
Pentru Lotul nr. 1 a fost încheiat Acordul Contractual în ceea ce priveşte depozitele Pata Rât, Gherla, Huedin şi Turda, antreprenor fiind Asocierea SC Nordconforest SA- SC Finara Consult SRL- SC Interdevelopment SRL, la valoarea de 27.267.933,79 lei fără TVA;
“În următoarele patru luni se va desfăşura etapa de proiectare a lucrărilor de închidere a tuturor celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţ, după care va urma execuţia propriu-zisă a lucrărilor, a cărei durată nu va fi în nici un caz mai mare de 8 luni, întreaga durată a contractului fiind de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere”, declara la acea dată preşedintele CJ Cluj Mihai Seplecan
CITEŞTE ŞI
Cum explică CJ Cluj 2 ani de pasivitate
“Într-adevăr, atunci în 2015 s-au atribuit contractele firmelor respective, dar problema a fost legată de faptul că s-a constat existenţa acelor cantităţi suplimentare de deşeuri şi erau unele litigii legate de marginile depozitului. Tocmai asta a împiedicat să se treacă în perioada următoare, să se elaboreze un proiect. Întrebarea esenţială era cum faci proiectul, cu cantităţile suplimentare, care erau semnificative, sau fără. Abia în momentul în care s-a depăşit etapa aceasta s-a clarificat că avem obligaţia să neutralizăm toate deşeurile. Acum, proiectul are toate avizele, singurul lucru de care mai este nevoie este autorizaţia de execuţie. Cantităţile suplimentare de deşeuri au fost cele care au schimbat cursul proiectului. Asta a împiedicat să se treaca în perioada următoare, cantităţi enorme suplimentare de deşeuri”, spun reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj.
Cine câştiga licitaţia trebuia să-şi asume cantităţile suplimentare de deşeuri
Potrivit unui răspuns al Consiliului Judeţean din luna noiembrie 2014 care aducea clarificări privind procedura de atribuire a contractului, în ipoteza în care apar lucrări suplimentare datorate diferenţelor de cantitate între momentul întocmirii documentaţiei de atribuire şi momentul semnării acordului contractual, acestea din urmă vor fi suportate din suma alocată pentru diverse şi neprevăzute.
“Antreprenorul desemnat câştigător în urma procedurii de atribuire va realiza proiectarea închiderii depozitului de deşeuri conform situaţiei existente în teren la data primirii ordinului de începere a lucrărilor acceptând deliberat riscuri calculate conform condiţiilor de contract de tip proiectare şi execuţie. Antreprenorul îşi va include şi asuma în oferta sa financiară deliberat şi riscuri calculate”, se arată în documentul din 2014, anterior licitației și cunoscut și asumat de participanți, deci și de Nord Conforest. Documentul a fost semnat de managerul de proiect Mariana Raţiu şi de conducerea CJ Cluj de la acea dată Vakar Istvan şi Ioan Oleleu.
Adică cu alte cuvinte, toate firmele care au avut intenţia să participe/au participat atunci la licitaţie şi-au asumat existenţa unor cantităţi suplimentare de deşeuri la Pata Rât. Poate unele firme au fost descurajate de afirmaţia că nu se permite suplimentarea contractului şi nu au mai participat. Nord Conforest a câştigat licitaţia, dar ulterior a primit nişte bani invocând un motiv care înainte de licitaţie i s-a comunicat că nu i se permite: suplimentarea financiară.
CITEŞTE ŞI
Cum a „afumat” Nord Conforest fazanii din Consiliul Județean
Închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât, o afacere de peste 8 milioane de euro
Firma care se ocupă de închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât a sesizat Consiliul Judeţean încă din 2015 despre faptul că pe fosta rampă de gunoi a oraşului au fost depozitate suplimentar peste 500.000 metri cubi de deşeuri doar în ultimul an. Era o primă încercare a antreprenorului Nord Conforest să obţină mai mulţi bani de la Consiliul Judeţean.
„Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, spuneau atunci reprezentanţii firmei Nord Conforest.
Timpul a trecut fără ca în teren să înceapă lucrările propriu-zise, iar în luna mai 2016, după solicitări repetate de suplimentare a contractului pentru „închiderea ecologică” a gropii de gunoi de la Pata Rât, consilierii județeni de la acea vreme au cedat, suspect de ușor, și au alocat 800.000 de euro firmei Nord Conforest pentru presupuse cheltuieli cu stingerea incendiului de la groapa de gunoi de la Pata Rât. Banii au fost un „supliment” faţă de cele 6 milioane de euro pe care le primeşte pentru închiderea şi ecologizarea rampei neconforme.
Acum, dacă ar fi să ne luăm după ultimul comunicat emis de Consiliul Judeţean miercuri valoarea contractului a crescut la peste 6,6 milioane de euro.
CITEŞTE ŞI
Depozitările ilegale mai înghit 1,3 milioane de euro
Din cauza volumului mare de deşeuri depozitate ilegal, închiderea rampei necesită costuri suplimentare care se ridică la peste 1,3 milioane de euro, bani care nu vor fi decontaţi din fonduri europene şi vor trebui plătiţi din bugetul Consiliului Judeţean.
În ultima şedinţă din decembrie 2016, consilierii judeţeni au mai aprobat alocarea sumei de 1,3 milioane de euro fără TVA “cheltuieli neeligibile suplimentare necesare închiderii şi ecologizării deşeurilor depozitate la Pata Rât”.
Potrivit Consiliului Judeţean, pe parcursul derulării contractului de lucrări Nord Conforest a depus un număr de 11 revendicări, în care s-a solicitat extinderea duratei de execuție a contractului și suplimentarea valorii acestuia, datorită cantității de deseuri depozitată suplimentar pe amplasament și în afara acestuia.
500.000 metri cubi de gunoi fără acte?
Diferența dintre cantitatea de deseuri luată în considerate la întocmirea ofertei tehnice – noiembrie 2013 și cea constatată cu ocazia culegerii datelor pentru proiectare și întocmirea studiilor de specialitate, respectiv iunie 2015, este de 541.835 metri cubi la depozitul de deşeuri Pata Rât.
“Această diferență de cantitate de deșeuri menționată datorată depozitărilor ilegale influențează major soluțiile inițiale ale închiderii depozitului Pata Rât propuse în ofertă, atât sub aspectul prețului contractului cât și a duratei de execuție, motiv pentru care, s-a solicitat extinderea perioadei de execuție a contractului cu 120 zile, precum și a cheltuielilor suplimentare în sumă de 6.373.307,45 lei (1,3 milioane de euro)”, se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre.
Incendii suspecte care au vizat reducerea cantităţilor
Oficial, în această rampă s-a sistat depozitarea deșeurilor, dar perimetrul nu este securizat și un număr mare de persoane scormonesc în gunoaie în căutare de materiale reciclabile. Astfel, există suspiciuni că incendiile din anii trecuţi de la Pata Rât ar fi fost provocate intenționat. Scopul, fie reducerea volumului de deșeuri pentru a scădea costurile de ecologizare, fie pentru a obține bani în plus sub pretextul cheltuielilor de stingere.
CITEŞTE SI
800.000 de euro pentru un strat de pământ. Cum să fii plătit de două ori pentru acelaşi lucru
Cine e în spatele Nord Conforest
Nord Conforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin și Emil Așchilean. Societatea are drept obiect al activității ”lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor” și avea în 2013, 105 angajați, cu o cifră de afaceri de peste 14,5 milioane de lei, dar profit negativ de peste două milioane de lei. Dorin Așchilean este acționar și la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Așchilean și fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă și oamenii de afaceri Gicu Gânscă și Dorel Goia.
Nord Conforest a mai construit noua bază sportivă din Gheorgheni, contractul ridicându-se la 4,6 milioane de euro, firma a mai câştigat contractul pentru modernizarea şi extidnerea Parcului Industrial Tetarom I la o valoare de 9,3 milioane de euro sau pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, unde Consiliul Judeţean a pierdut finanţarea europeană.
