Actualitate

Cum profită chiriaşii de prostia Primăriei? Clujenii achită nota de plată a proceselor pierdute de municipalitate

Primăria încheie contracte de închiriere pe bandă rulantă, dar uită să verifice dacă chiriaşii îşi plătesc cheltuielile de întreţinere. De fiecare dată când a fost chemată în judecată, municipalitatea a pierdut procesele pentru că legea stipulează clar: obligaţia de a plăti cheltuielile de întreţinere revine proprietarului şi nu chiriaşului. Dar nu în toate cazurile.

Primăria s-a obişnuit să piardă procese cu firmele de asigurări pentru pagubele rezultate maşinilor care îşi “dau în gropi” la propriu sau cu diverse persoane pentru pagubele create după ce un copac se prăbuşeşte pe un autoturism. De data aceasta, instituţia păstorită de Emil Boc plăteşte şi pentru procesele pierdute cu diverse asociaţii de proprietari pentru plata cheltuielilor de întreţinere.

Consilii locali decid săptămâna viitoare plata sumei de 11.515 lei reprezentând contribuţia la cheltuieli, fondul de rulmen, penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată către o asociaţie de proprietari de pe strada Dâmboviţei 79.

Asociaţia de proprietari a dat în judecată Primăria în iulie 2015 solicitând să achite cheltuielile comune pentru perioada septembrie 2012-martie 2015 în calitate de proprietar al unui apartament situat pe strada Dâmboviţei 79, după ce fostul chiriaş nu a plătit  întreţinerea în toată această perioadă.

Primăria s-a apărat şi a spus în instanţă că sarcina achitării sumelor pretinse de către asociaţia de proprietari este a fostului chiriaş, Costea Karmen, în calitate de titulară a contractului de închiriere. Mai mult, Primăria avea şi o sentinţă civilă împotriva chiriaşei pentru neplata chiriei şi pentru evacuarea acesteia.

Primăria nu a scris în contract cui revine sarcina achitării cheltuielilor

“Deşi în contractul de închiriere nu se stipulează expres obligaţia chiriaşului de a achita cotele de cheltuieli comune ce-i revin ca urmare a folosirii spaţiului închiriat, aceasta se subînţelege în condiţiile în care chiriaşul estebeneficiarul tuturor utilităţilor necesare întrebuinţării locuinţei. Recuperarea debitelor reprezentând restanţe la plata cheltuielilor comune poate fi efectuată doar de titularul contractului de închiriere, respectiv de Costea Karmen”, a susţinut Primăria în instanţă.

Costea Karmen a susţinut în faţa magistraţilor că legea asociaţiilor de proprietari stipulează că obligaţia de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari incumbă proprietarului şi nu chiariaşului.

Asociaţia de Proprietari de pe Dâmboviţei a declarat că Primăria avea cunoştinţă despre cheltuielile neachitate şi cu “rea-credinţă a prelungit contractul de închiriere cu Costea Karmen”. Mai mult, a precizat că ceilalţi proprietari au suportat aceste cheltuieli, deşi asociaţia de proprietari a făcut nenumărate solicitări către Primăria pentru plata sumelor restante, dar că acesta a refuzat “în mod clar şi expres”.

„Primăria avea deja o hotărâre definitivă în temeiul căreia era obligată moral şi legal să plătească aceste sume, dar au preferat să lase pe ceilalţi proprietari să plătească din banii lor respectivele restanţe făcute de către chiriaşa ei”, mai susţine asociaţia de proprietari.

Primăria, luată peste picior de magistraţi

“Pârâţii municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Local recunosc că nici măcar prin contractul de închiriere perfectat nu s-a stipulat obligaţia chiriaşilor de a achita cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, iar o astfel de obligaţie, contrar susţinerilor pârâţilor, nu se subînţelege, cu atât mai puţin cu cât însăşi legea stabileşte în sarcina proprietarului obligaţia de a plăti cotele de contribuţie”, se arată în sentinţa Judecătoriei Cluj-Napoca.

Primăria a făcut apel, dar fără sorţi de izbândă, astfel că sentinţa Judecătoriei Cluj-Napoca a rămas definitivă.

Nu e primul proces pierdut

În 2013, Primăria Cluj a pierdut cel puţin trei procese cu asociaţiile de proprietari. Într-un caz a plătit 15.000 lei pentru cheltuieile de bloc neplătite de un chiriaş, iar în celelalte două cazuri a plătit 43.000 lei.