Actualitate
Cu sau fără studenţi, circulaţia în Cluj este sufocată de maşini. La ieşirea spre Floreşti, autoturismele circulă bară la bară - FOTO
Patru benzi şi o aşa zisă mini-centură nu sunt suficiente pentru descongestionarea traficului între Cluj şi Floreşti. În timp ce autorităţile locale visează centuri şi lărgirea unor tronsoane de drum, şoferii pierd, zilnic, ore bune şi nervi în trafic.
Luni la prânz maşinile au circulat bară la bară la ieşirea din Cluj-Napoca spre Floreşti. Coloanele de maşini s-au întins până după Podul Calvaria.
Între timp, pe Facebook, primarul Floreştiului, Horia Şulea, se lăuda cu “veşti extrem de bune legate de infrastructura rutieră”.
“Vom realiza un tunel de acces dinspre Cluj pe DN1 care să ducă la Spitalul Regional de Urgenţă. Vom lărgi DN1 pe tronsoanele Nod N Mănăştur şi Nod Autostradă- giraţie Luna de Sus la 3 benzi pe sens, vom realiza viaduct peste Valea Gârbăului cu nod Autostrada Metropolitană Cluj sector N-S şi creere debuşeu flux auto zona Bucium (pe lângă drum de ocolire sud care va face joncţiunea cu municipiul în Drumul Sf. Ioan), vom face mici modificări de proiect la drum ocolire sud pentru realizarea acestuia pe 4 benzi (chiar o lărgire ulterioară), realizare Centura Metropolitană Nod Autostradă – Zona Cora pe lunca Someşului cu preluare trafic Floreşti Sud în giraţii zona baraj şi zona strada Someşului, vom prelungi drum ocolire sud până la Nod Autostradă cu punct preluare trafic Floreşti Sud în zona Eroilor ANL”, a scris primarul pe Facebook.
Conform datelor înregistrate, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule (adică mai mult decât au fost înregistrate la ultimul recensământ național de circulație pe cea mai aglomerată intrare din București: DN 1 dinspre Otopeni, = 54135). Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens.
Cum se joacă Şulea cu vorbele
Autorităţile încearcă de ani buni să devieze traficul pe drumul ce va porni din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj-Napoca cu Drumul Sfântul Ioan şi va avea o lungime de 2,685 km (firul principal, la care se adaugă încă doi kilometri de bretele).
În aprilie, primarul Horia Şulea promitea că centura de sud a Floreştiului va fi gata în toamna acestui an. În urmă cu câteva zile, acelaşi Şulea spunea că termenul de finalizare al centurii este aprilie 2018. Cu toate că executantul lucrării, firma Diferit, a primit ordinul de începere a lucrărilor încă din mai 2016, primarul Floreştiului spune, acum, că firma refuză să înceapă lucrările.
Potrivit proiectului iniţial, drumul de ocolire sud va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două girații și 3 intersecții. Vor fi incluse și două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro și una în zona Polus. Carosabilul va fi de 2x 3,5 metri, pe o parte trotuarul va fi de 1,5 metri, iar pe cealaltă parte va fi inclusă și o pistă de biciclete, lățimea ansamblului trotuar – pistă de biciclete fiind de 2 metri.
Mini-centura care aglomerează Grigorescu
În urmă cu câțiva ani, în lipsa unei alte soluţii, autorităţile din Florești au decis să transforme un drum de exploatare destinat agricultorilor, în variantă ocolitoare. Drumul porneşte de la capătul cartierului Grigorescu, traversează barajul din Floreşti şi iese în sensul giratoriu de la intersecţia DN1 cu strada Eroilor. Drumul are o lungime de 9 kilometri.
Locuitorii cartierului Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru traficul din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj a ajuns un coșmar pentru clujenii din Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări şi că circulă în coloane la ore de vârf.
"Acea centură nu este făcută de Primăria municipiului Cluj-Napoca și nu avem nicio legătură cu ea. Este un drum pe care Primăria Florești l-a amenjat într-o formă sau alta, noi pur și simplu ne-am trezit cu acel drum la capătul Grigorescu. Nu a fost gândit de către noi și este un drum care vine practic și e amenjat de către Florești. Ne vom uita cu maximă atenție la ce se întâmplă în acea zonă întrucât cetățenii din Grigorescu sunt serios afectați de situația de acolo. Este o zonă și în extravilanul municipiului Cluj-Napoca care este în continuare acelei centuri care vine din Florești. Nu îi spun centură pentru că nu este centură, nu a fost gândită, nu a fost concepută ca o centură. Nu știu ce are de gând Primăria Florești să facă cu acel drum. Noi nu am avut acolo în vedere o centură ocolitoare. Situația celor din Grigorescu este cunoscută, nu mai putem aglomera traficul pe Donath. Ne-am trezit cu această situație în urma amenajării de către Florești a acelui drum", a declarat primarul Emil Boc în luna iunie la o emisiune la radio.
Primarul Clujului a mai declarat că o mini centură va fi construită în spatele mall-ului din Florești.
"Cu Florești colaborăm acum la realizarea unei mini centuri. Florești urmează să realizeze o centură care vine prin spatele centrelor comerciale și ajunge în Valea Gârbăului, iar de acolo 1,8 kilometri aparțin Primăriei Cluj, la capăt la Bucium. Noi deja lucrăm la cei 1,8 kilometri de a-i amenaja la standardele de circulație, astfel încât atunci când Floreștiul va termina partea sa de centură, să fie o alternativă la intrarea în Cluj. Partea din Grigorescu nu este o centură, este un drum utilizat din cauza aglomerației de pe DN1", a conchis Boc.
Experiment eşuat
În 2008, circulaţia pe DN1 în interiorul localităţii Floreşti s-a redus la o singură bandă de circulaţie pe sens, întrucât s-au făcut piste pentru biciclişti şi o bandă de urgenţă, pe care şoferii nu au mai avut voie nici măcar să depăşească deoarece era marcată cu linie continuă. Acea bandă era practic inutilă deoarece nu se putea circula pe ea. Astfel, dacă până la intrarea în Floreşti se circula pe două benzi, la un moment dat drumul se îngusta la o singură bandă de mers. Dacă până în momentul în care au fost aplicate noile marcaje rutiere se circula relativ bine la intarea/ieşirea din Cluj-Napoca după noile reguli şoferii trebuiau să se înarmeze cu nervi de oţel şi mai ales cu carburant. În tot acest timp poliţiştii au susţinut că prin noile marcaje s-au redus semnificativ accidentele rutiere. După zeci de petiţii şi presiuni, autorităţile au renunţat la aceste marcaje.