Actualitate

O nouă investiţie ratată marca Consiliul Judeţean Cluj? Alunecările de teren de la Tetarom I costă 12,6 milioane de euro

După modelul Centrului de Deşeuri, judeţul Cluj este în pericol să returneze, din nou, banii europeni primiţi pentru modernizarea Parcului Industrial Tetarom I, lucrări care s-au ridicat la suma de 15 milioane de euro. Pentru rezolvarea problemelor cu alunecările de teren din zonă, bugetul judeţului ar urma să se diminueze cu suma de 12,6 milioane de euro.

În cadrul Parcului Industrial Tetarom I, Consiliul Județean Cluj a demarat un proiect european în valoare de 69 de milioane de lei care a prevăzut extinderea şi modernizarea infrastructurii acestui parc industrial. În prezent, noile clădiri din Parcul Industrial Tetarom I sunt în pericol din cauza alunecările de teren.

Pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Judeţean de miercuri s-a aflat un proiect privind alocarea sumei de 12,6 milioane euro (56,9 milioane lei) de la bugetul judeţului pentru lucrări de consolidare a  versantului nordic al Dealului Hoia, sumă rezultată în urma unei expertize de specialitate făcută de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN).

După ce s-au certat şi s-au acuzat reciproc, consilierii judeţeni au decis amânarea proiectului.

“Şi în cazul Pata Rât am dat sume de bani suplimentare şi ştiţi foarte bine că şi acolo se pune problema de câteva milioane de euro în condiţiile în care acolo s-a pornit cu nişte greşeli. Haideţi să vedem cine este responsabil, dacă este vorba despre greşeli de proiectare. Chiar dacă noi ne asumăm continuarea unei astfel de investiţii, plata sumelor suplimentare din banii publici ar trebui să şi le asume cei care au greşit şi cred că este important să ştim cu ajutorul specialiştilor, iar pe viitor să alegem mai mulţi profesionişti atunci când e vorba de investiţii de anvergură şi în acelaşi timp să fim capabili să-i tragem la răspundere pe cei care cheltuie ineficient banul public”, a replicat consilierul judeţean Laura Chiorean (PSD).

“Acolo s-a furat dealul”, a intervenit preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe.

“Toate întrebările pe care le-am pus în cadrul dezbaterilor se rezumă la una singură pe care nimeni nu îndrăzneşte să o pună: de ce costă atât de mult, ce este atât de complicat sau ce materiale speciale trebuie băgate în acea consolidare? Ne-am speriat când am văzut aceste sume de bani. Evităm să ne asumăm acest proiect”, a replicat şi consilierul judeţean Călin Tuluc (PNL).

Reprezentanţii UTCN au declarat că geomorfologia terenului este cea care a dus la aceste costuri exorbitante.

“În zona de alunecară există o fostă vale cu adâncime de 17-18 metri şi pe acel fund de vale alunecă terenul. Zona dinspre Muzeul Satului nu este asigurată, zona din aval nu ştiu ce să vă spun, zona din amonte în secunda asta alunecă în timp ce vorbim chiar dacă nu e proprietatea Consiliului Judeţean. Legile fizice nu prea ţin cont de limite administrative”, a spus profesorul Augustin Popa din cadrul UTCN, cel care a elaborat expertiza tehnică.

Alin Tişe a precizat că în acest moment nu se poate face recepţia totală a clădirilor din Tetarom I.

“Nu vom putea să facem recepţia totală a clădirilor din Tetarom I până când nu vom lămuri problema cu versantul. Probabil vom fi obligaţi să facem o recepţie parţială. De asemenea, aveţi în vedere că această expertiză are o valabilitate de 12 luni, după care, dacă nu o valorificăm trebuie făcută alta”, a spus Tişe.

După aceste discuţii, consilierii judeţeni au decis să amâne proiectul.

Tişe a avut o încercare de a pune în cârca Tetarom I lucrările de consolidare a versantului nordic, având în vedere că societatea este pe plus.

“Nu putem să facem noi această consolidare. 10 milioane de euro e toată existenţa noastră. În momentul în care prin hotărâre de Consiliu Judeţean aţi dat terenul cu 0,1 euro/mp nu avem cum să facem noi această investiţie”, a spus Viorel Găvrea, directorul Tetarom.

“Schimbăm regulamentul. Oricum, apreciez prezenţa dumneavoastră aici, la şedinţă”, a replicat Tişe.

“Atunci se vor duce toţi investitorii la Sibiu sau Câmpia Turzii”, a conchis Găvrea.

Lucrările de modernizare şi extindere cu 16,8 hectare a Parcului Industrial Tetarom I au fost realizate de Asocierea formată din S.C ACI SA Cluj, S.C Nord Conforest SA şi S.C Electromontaj SA, valoarea contractului fiind de 42,1 milioane lei fără TVA din care finanţarea nerambursabilă era de 50%.â

Banii au curs gârlă pe proiecte îndoielnice

Problemele de stabilitate ale versantului au fost identificate încă din luna septembrie 2014 când s-au constatat existenţa unor fisuri pronunţate de peste 50 m în teren.

După ce Consiliul Judeţean a plătit în plus către ACI suma de 1,9 milioane lei pentru consolidarea versantului, s-a produs o nouă alunecare de teren în noiembrie 2015, care a condus la antrenarea unei mase importante de pământ rezultatul fiind o fisură în pădurea Hoia pe circa 250 m, cedarea a 6 terenuri de tenis din vecinătatea amplasamentului proiectului cu peste 2 metri, afectarea drumului de acces limitrof pădurii Hoia și depozitarea unei cantității de pământ în zona noii hale de depozitare.

Ulterior, județul Cluj a încheiat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) un contract de servicii de expertiză tehnică pentru stabilitatea versantului nordic al dealului Hoia.

Următorul pas a fost plata de către Consiliul Județean a sumei de 2 milioane de lei fără TVA către Hidroconstrucţia SA Cluj pentru noi lucrări de stabilizare a versantului nordic al Dealului Hoia.

Lucrările s-au recepționat doar parțial deoarece proiectul presupune și o altă etapa (faza 2) care încă nu a fost realizată. Faza 2 cuprinde lucrările necesar a fi realizate conform proiectului final de stabilizare a versantului elaborat de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi care ar costa judeţul alte 12,6 milioane de euro.

“Alunecarea de teren pe versantul nordic al Dealului Hoia, pe zona vestică a zonei construite are o suprafață foarte mare de extindere. Amplitudinea alunecării și efectele generate de desfășurarea fenomenului de instabilitate face necesară o intervenție urgentă pentru eliminarea factorilor declanșatori ai alunecării și apoi o consolidare a acesteia. Stabilizarea versantului reprezintă o problemă urgentă care trebuie soluționată pentru a evita prejudicierea clădirilor situate la baza acestuia. Alunecarea de teren este activă și are o viteză de alunecare mare”, se arată în expertiza tehnică.

Proiectul de hotărâre amânat la vot de către consilierii judeţeni mai prevede faptul că “nerealizarea proiectului de stabilizarea a versantului Hoia poate să conducă, pe de o parte, la pierderea finanțării europene și apariția necesității de returnare a sumei de  19,6 milioane lei  inclusiv TVA , iar, pe de altă parte, la accentuare riscului ca parte din investiția realizată să fie compromisă prin alunecările de teren”.

Ca să-şi recupereze banii daţi pentru consolidarea versantului, Consiliul Judeţean se gândeşte inclusiv la viabilizarea unei suprafețe de teren de circa 30.573 mp care ar putea fi valorificată prin construirea unor imobile sau oricăror alte investiţii.