Actualitate

OPINIE Fitil cu prelungitor

De azi, încep scumpirile, acel tip de creșteri de prețuri care produce reacție în lanț.

Mărirea accizei la combustibil și creșterea prețului electricității, amândouă nejustificate economic, în orice caz, niciuna explicată pe înțelesul tuturor, angrenează un mecanism de amplificare, ce face ca prețurile tuturor celorlalte produse și bunuri de consum, ce include transportul (utilizarea combustibilul) și prelucrarea (utilizarea curentului electric), să crească (uneori, mai mult decât ar trebui). Adăugați la acestea, creșterea prețului la gazele naturale (cu efect asemănător) și mai puneți mărirea ratelor la creditele in lei, prin „explozia” indicelui ROBOR, și deprecierea leului. Toate aceste fenomene (la care putem alătura creșterea salariilor), direct sau indirect, sunt generatoare de inflație, induc reducerea puterii de cumpărare și scăderea nivelului de trai, în cele din urmă. Pe o creștere economică de 5-6%, clamată îngura mare.

În aceste condiții, cred că nu e doar normal, ci necesar ca oamenii să se întrebe dacă România merge bine sau prost, dacă aceste situații sunt normale, dacă sunt generate de legi economice obiective sau sunt urmarea unor decizii politice proaste, greșite sau rău intenționate.

Răspunsurile la aceste întrebări/dileme (imposibil de ocolit, pentru oricine), deși par sofisticate, ne stau totuși la îndemână. Iată de ce:

1. Într-o țară normală și-ntr-o situație obișnuită (caacum), între economic și politic, prioritate are (trebuiesă aibă) economicul, iar măsurile politice trebuie să meargă în urma acestuia, să se sincronizeze cu fenomenele economice, pentru a face maxim beneficiu pentru țară. Fie că sunt măsuri ciclice, fie că sunt anticiclice, orice decizii trebuie să aibă o anumită logică economică, de natură a produce eficiență. Nu e cazul României!

2. Politicul se poate situa înaintea economicului în situații excepționale, de război, de criză (economică, politică sau de altănatură), de calamități sau altele, ce impugn măsuri imperative, legate de nevoi urgente, neobișnuite, unice, asimetrice. Nu cred că se pot identifica acum asemenea situații.

În concluzie, dacă temeiul economic al scumpirilor nu există (nu s-a explicat, nu se poate explica – e acelașilucru), se deduce că aceste măriri de prețuri sunt dictate politic. Dar care decident politic adoptă măsuri aparent ne-necesare economic, dar cu impact politic negative în rândul populației? În mod normal, niciunul, logica politică, prin excelențăuna a oportunității, caută mereu situații favorabile, care fac imagine și creează avantaj, în perspectiva „veșnicilor alegeri”, care vin mereu și care trebuie castigate întotdeauna.

Bine, vor zice unii, am făcut acest lung ocol pentru a descoperi „Secretul lui Polichinelle”, acela că țara nu este condusă potrivit unor principii de eficiență, fie din necunoaștere, fie din nepricepere, fie din motive politice sau politicianiste. Pentru unii e foarte clar acest lucru (proasta guvernare), pentru alții e de neînțeles/neacceptat că puterea, dincolo de declarații, interese electorale și de imagine, să aibă interese netransparente și o agendă de guvernare secretă. Nu spun pentru prima dată acest lucru, dar afirmația trebuie repetată, mai ales atunci când există argumente evidente, demonstrabile, ce nu pot fi tăgăduite.

Așa cum spuneam, agenda de guvernare a actualei puteri nici măcar nu e secretă, e cât se poate de străvezie și are, înafara interesului public, un scop principal și unul secundar. Obiectivul de bază al actualei puteri este de a proteja interesele juridice ale liderilor (pentru fapte penale cunoscute, cercetate, dar nepedepsite). Protejarea, prin instrumente legislative („omorârea” sau înăsprirea legilor anticorupției, de pildă), instituționale (desființarea unor instituții „periculoase” sau anihilarea lor) și prin politică de resurse umane (schimbarea sau instalarea în funcții cheie a unor persoane convenabile) se face atât pentru trecut (pentru fapte deja comise), cât și pentru viitor (pentru a putea fi comise). Această strategie obscură devine posibilă pe fondul degradării vieții politice și mediatice (ca obiectiv secundar), prin alterarea standardelor democratice, prin manipularea opiniei publice, prin instaurarea unui climat de neîncredere, derută și confuzie. Această atmosferă nesănătoase este indicată prin:

1. Numirea în funcții importante (ministeriale) a unor persoane nepotrivite, nepricepute sau incompetente dovedite (la nivelul primului-ministru, la Educație, ministerul Muncii, Agricultură, Economie, Sănătate, Transporturi etc. etc.). Ei nici nu sunt evaluați corect și nici schimbați în ciuda oricăror dovezi.

2. Măsurile luate (legi, hotărâri etc.) sunt netemeinice, prost fundamentate și repetat schimbate și abandonate.

3. Deciziile pozitive pentru populație (pentru respectarea promisiunilor electorale) nu sunt respectate sau sunt întârziate, fără explicații sau cu explicații aleatorii, conjuncturale.

Din diverse motive (legate de calendar politic, de procese, de partide etc.), puterea și guvernul lucrează contratimp. E vorba despre fitilul unei bombe juridice care ar putea exploda la vârful puterii și a o face praf: trebuie să iasă planul înaintea producerii exploziei.

Actuala guvernare și întreg exercițiul puterii nu e decât un prelungitor de fitil.