Actualitate

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj în epoca post Mihai Lucan: Uşoară revenire financiară, dar cu imaginea pătată

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca îşi revine financiar după datoriile acumulate sub conducerea medicului Mihai Lucan. Din păcate, impactul mediatic al cazului Lucan a afectat medicii şi pacienţii, institutul fiind asociat unor acuze de trafic de organe.

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca a reuşit să plătească o parte din datoriile de 2 milioane de lei acumulate sub conducerea medicului Mihai Lucan şi continuă, pe alte baze, transplaturile renale, astfel încât nu se condiţionează actul medical şi se respectă listele de aşteptare.

Purtătorul de cuvânt al ICUTR Cluj-Napoca, Iacob Gheorghiţă, a declarat, că la nivelul institutului, au fost luate o serie de măsuri pentru redresarea situaţiei, printre care întreruperea oricăror colaborări sau relaţii contractuale defavorabile institutului, stabilirea unor acorduri de plată, eşalonată, a datoriilor către creditori sau renegocierea unor contracte de prestări servicii.

”Finanţarea ICUTR se face din două surse, CJAS Cluj şi Programul Naţional de Transplant. La semnarea contractului cu CJAS Cluj, din 1 aprilie 2017, care era unul defavorabil, în baza performanţelor proaste din 2016, ICUTR avea datorii totale de 1,98 milioane de lei, din care arierate de 1,65 milioane de lei, indicele de complexitate mediu (ICM) al cazurilor era de 1,16 iar durata de spitalizare a fost de 7 zile. Lucrurile s-au schimbat radical şi au fost luate măsuri de redresare a situaţiei, printre care întreruperea oricăror colaborări sau relaţii contractuale defavorabile ICUTR, stabilirea unor acorduri de plată, eşalonată, a datoriilor către creditori, renegocierea unor contracte de prestări servicii, demararea de negocieri CJAS Cluj şi CNAS pentru o mai bună finanţare pentru anul 2018”, a spus Iacob Gheorghiţă.

De asemenea, au fost demarate demersuri pentru a elimina disfuncţionalităţile privind decontarea prin Programul Naţional de Transplant şi a fost redefinită modalitatea de alocare a organelor în cadrul programului de transplant derulat în ICUTR.

”Astfel, toate aceste demersuri au dus la sfârşitul anului 2017 la scăderea datoriei totale la 1,85 milioane de lei şi a arieratelor la 1,56 milioane de lei. ICM-ul mediu pe lunile din intervalul aprilie - decembrie 2017 a fost de 1,64, şi asta deoarece pacienţii au fost operaţi, nu doar internaţi. Durata medie de spitalizare pentru acelaşi interval de timp a scăzut la 5,46 zile, iar indicele de operabilitate pe trimestrul III a ajuns la 82,45%. În continuare, noi trebuie să avem o activitate constantă şi susţinută”, a subliniat Iacob Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, în 2017, institutul a avut cu 20% mai puţini pacienţi decât în anul precedent, dar, cu toate acestea, a evoluat mai bine din punct de vedere financiar.

”Putem spune că în 2016 am lucrat pe degeaba într-o mare măsură. De la 2.582 de pacienţi în 2016, am ajuns la 2.061 anul trecut, dar financiar în 2017 am stat mai bine şi am avut un excedent financiar cu care am început să plătim datoriile. Pacienţii internaţi la noi, fiind pacienţi urologici, au indicaţie de tratament predominant prin metode chirugicale, ceea ce se întâmplă în prezent. Înainte, tratarea pacienţilor se făcea în altă parte iar noi nu puteam încasa sumele corespunzătoare tratării acestora, ci doar sume diminuate, pentru un fel de îngrijire”, a menţionat purtătorul de cuvânt al ICUTR, potrivit Mediafax.

Iacob Gheorghiţă a explicat că, în momentul de faţă, la institutul clujean se fac diverse operaţii printre care şi o modalitate terapeutică pentru cancerul renal datorită căreia pacienţii pot să îşi păstreze rinichii în continuare, pentru că acestora nu li se scoate întreg rinichiul, ci doar partea afectată.

”În ceea ce priveşte transplanturile renale, până în aprilie 2017, au fost efectuate 18, din care 16 au fost de la donatori decedaţi şi 2 de la donatori vii. După aprilie, au mai avut loc 36 de transplanturi de la donatori decedaţi şi unul de la un donator viu. Dl. Lucan îşi formase echipa de câţiva ani, aceasta lucra autonom. Practic, majoritatea transplanturilor nu mai erau efectuate de dl. Lucan, dânsul continuând să îşi exercite predominant funcţia de coordonator al echipei de transplant, mai intervenea dacă era vreo problemă, dar majoritatea transplanturilor erau făcute de membrii echipei. Echipa era formată, nu a fost un şoc la schimbarea echipei de management. Activitatea de transplant a continuat şi după plecarea din institut a d-lui Lucan, dar este dependentă de existenţa donatorului. De la începutul anului 2018 au fost realizate două transplanturi de la donatori vii şi un alt transplant de la donator decedat, ocazie cu care au fost transplantaţi doi rinichi la doi primitori”, a spus Gheorghiţă.

Acesta a precizat că, legat de activitatea de transplant, lucrurile au început să se complice la sfârşitul anului 2016 şi s-au acutizat în 2017 când s-a constatat o scădere a donatorilor în moarte cerebrală şi din cauza impactului mediatic al cazului Lucan. Impactul mediatic a afectat atât medicii care trebuiau să identifice donatorii decedaţi dar şi aparţinătorii, cel mai probabil datorită unei percepţii că medicii de la Cluj nu fac altceva decât să se îmbogăţească pe seama pacienţilor.

”ICUTR a fost asociat unor acuze de trafic de organe iar medicii aflaţi în centrele de prelevare nu au vrut să fie parte la acest scandal. Dar, pe de altă parte, un medic trebuie să se comporte profesionist şi să îşi îndeplinească sarcinile de serviciu. Fiecare să îşi exercite profesia. Medicul să trateze, procurorul să ancheteze, judecătorul să judece, iar Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională de Transplant să stabilească reguli, norme şi proceduri pentru a nu exista discuţii. Oamenii trebuie să se convingă şi singuri, dar asta înseamnă timp. Şi mai înseamnă un mecanism care asigură transparenţa, iar lumea să ştie că s-au recoltat nişte organe undeva, iar acestea s-au transplantat altundeva. La ora actuală, noi, la ICUTR nu vrem să mai promitem nimic, vrem să facem. Nu mai există un conducător şi o echipă, ci un colectiv, şi nu ne mai putem permite să facem lucruri care sunt în neregulă. Actul medical nu este condiţionat, se respectă listele de aşteptare pentru transplant”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ICUTR Cluj-Napoca.

Conducerea institutului clujean a făcut un apel la pacienţii care se află pe lista de aşteptare şi care nu s-au mai prezentat la ICUTR de mai bine de doi ani să contacteze centrul de transplant pentru reactualizarea bazei de date.

Iacob Gheorghiţă a estimat că, în contextul îmbunătăţirii indicatorilor de performanţă medicală, a previziunilor de contractare cu CJAS Cluj pentru anul 2018 şi a propunerilor de corectare a disfuncţionalităţilor de finanţare prin Programul Naţional de Transplant, institutul va fi în măsură să plătească toate datoriile într-o perioadă de 2 ani.