Actualitate
DNA critică modificarea codurilor penale: Vor îngreuna anchete. Parlamentul le-a adoptat fără a ţine seama de propunerile instituţiilor judiciare
DNA precizează că modificările codurilor penale vor îngreuna investigaţiile şi că Parlamentul le-a adoptat fără a ţine seama de propunerile instituţiilor judiciare şi fără o colaborare reală, criticând o serie de articole care încalcă prevederi ale Constituţiei sau care favorizează inculpaţii.
„Cele mai recente modificări aduse Codului de procedură penală de către Parlament au fost adoptate fără a ţine seama de observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi de asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi o colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale”, spune DNA.
De asemenea, DNA mai consideră că modificarea articolului 83 din Codul de procedură penală, în sensul de a da drept suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situaţii, martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie.
În legătură cu acest articol, procurorii arată că se încalcă articolul 21, alineatul (3) din Constituţie, referitor la dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu beneficiază de un drept similar.
De asemenea, procurorii au identificat nereguli şi în cazul articolului 305, care impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală faţă de persoană.
Procurorii mai consideră că articolul 143, care restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicaţii înregistrate obţinute legal pentru constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni încalcă exigenţele constituţionale de claritate şi previzibilitate a legii, în condiţiile în care face referire la o procedură de completare a mandatului care nu este reglementată nicăieri în cuprinsul actului normativ.
În acest sens, DNA a oferit un exemplu: dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârşirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârşirii faptei.
În sursa menţionată se mai arată că articolul 159 introduce restricţii nejustificate referitoare la efectuarea percheziţiilor care pot zădărnici obţinerea unor probe esenţiale Concret, DNA consideră că prin această reglementare se încalcă art. 131 alin. (1) din Constituţie (ordinea de drept şi interesele generale ale societăţii).
„O percheziţie se poate dispune şi în cazul descoperirii unor obiecte despre care organele judiciare nu deţin informaţii precise. De exemplu se cunoaşte că la o adresă există documente, facturi ale unei firme, dar nu se ştie exact care sunt acestea, numărul şi data lor, suportul material pe care se află (computer, hard-disk-uri, stick-uri de memorie etc.). Sunt situaţii în care obiectele căutate pot fi indicate doar generic”, spun procurorii.
Tot privind această chestiune, procurorii anticorupţie spun că modificarea articolul 168 va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv.
