Actualitate

Expediţia trans-siberiană: Extinderea solurilor sărăturate, efect al schimbărilor climatice

Solurile sărăturate, respectiv terenuri pe care sărurile din adâncime sunt aduse la suprafaţă, unde formează un strat consistent de praf alb, au fost remarcate, în Kazahstan, de către membrii primei expediţii româneşti trans-siberiene de studiere a efectelor schimbărilor climatice.

Unul dintre membrii expediţiei, expertul zoolog titular al cursului de "Modificări globale şi ecologie umană" din cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie Cluj-Napoca, lectorul Alexandru Stermin, a explicat, pentru AGERPRES, cum se formează aceste soluri, subliniind faptul că ele se extind la nivel european din cauza schimbărilor climatice. 

"Când am intrat în Kazahstan ne-am întâlnit cu nişte zone în care existau, pe marginea lacurilor, soluri sărăturate. Cum se formează aceste săruri? Apa din interiorul solului urcă spre suprafaţa acestuia şi se evaporă intens. În momentul în care ea urcă spre suprafaţă, dizolvă sărurile din sol. Ajunsă la suprafaţă, din cauza temperaturilor ridicate, apa se evaporă şi sărurile rămân cristalizate la suprafaţa solului. Asta modifică foarte mult structura vegetaţiei şi acolo vor apărea specii de plante tipice sărăturilor. Tipul acesta de soluri sărăturate se întâlnesc în mod firesc, natural, în stepele uscate şi în zonele de savană, pe marginea lacurilor. Dar, în acelaşi timp, din cauza modificărilor climatice, solurile sărăturate apar şi se extind în areale unde iniţial nu existau", a explicat Alexandru Stermin.

Potrivit acestuia, modificările climatice implică, printre altele, două fenomene, respectiv creşterea temperaturilor şi scăderea cantităţii de precipitaţii. 

"Agricultura, în Europa şi în alte zone ale lumii, se face în general în zona de câmpie, unde oricum temperaturile sunt mai ridicate, dar modificările climatice cresc temperaturile şi mai mult şi scade cantitatea de precipitaţii. Noi ne-am gândit că putem să rezolvăm problema secetei dezvoltând o reţea de irigaţii, care o să crească cantitatea de apă din zonele respective. Dar (...) noi creştem cantitatea de apă în timp ce, din cauza modificărilor climatice, creşte şi temperatura. Asta înseamnă că toată apa din sol se va evapora mult mai repede şi într-o cantitate mult mai mare, ceea ce va antrena sărurile din sol la suprafaţa acestuia. Astfel, în zone în care altădată aveam soluri fertile pentru agricultură acum, din cauza modificărilor climatice, apar sărăturile. Şi asta este o problemă acută în Europa. S-a constatat că, în ultimii 20-25 de ani, din sudul Europei înspre nord urcă, cu un metru pe an, solurile sărăturate", a precizat Alexandrul Stermin, potrivit Agerpres.

Conform acestuia, în România astfel de soluri de întâlnesc cel mai des în Câmpia Română şi în Dobrogea, dar şi în Transilvania, specialiştii în domeniu încercând să găsească soluţii pentru stoparea sau reducerea fenomenului. 

"Este un domeniu de studiu foarte nou şi se încearcă rezolvarea acestei probleme. O idee aflată la nivel de experiment este cultivarea în zonele acestea a unor plante care acumulează sărurile, pentru ca acestea să nu mai rămână pe suprafaţa solului, ci să se depozitez în interiorul plantelor. Dacă noi avem un sol sărăturat, vom planta aceste specii care acumulează sărurile, le vom recolta şi pentru o perioadă de timp gradul de sărăturare al solului va fi mult mai scăzut. Vom începe iar să facem agricultură un an sau doi, după care vom replanta plantele acestea şi în felul acesta se încearcă o rezolvare a problemei solurilor sărăturate care apar în Europa şi în alte zone din lume, din cauza modificărilor climatice", a mai precizat Stermin.

În zona din Kazahstan unde au fost văzute solurile sărăturate, în apropierea localităţii Pavlodar, expertul zoolog a identificat şi câteva stoluri de graur, o pasăre care trăieşte şi în România şi care se remarcă prin abilităţi speciale în timpul zborului.

"Dacă până acum nu am văzut deloc grauri în Siberia, în momentul în care am trecut în Kazahstan au început să apară stoluri. Din câte am văzut, sunt stoluri formate din adulţi, cu juvenili. Dacă în Siberia păsările, acum, îşi depune ouăle, aici puii sunt mari şi zboară. Ce este foarte interesant la grauri este că ei formează nişte stoluri imense, uneori de sute de mii de indivizi, care se coordonează aproape perfect, ca într-un super organism. Asta înseamnă că, dacă avem un stol de grauri, cu un diametru de, să zicem, 15 metri, în momentul în care unul dintre indivizi face o mişcare la un capăt al stolului, informaţia circulă în câteva secunde până în celălalt capăt şi toţi indivizii se sincronizează", a afirmat Alexandru Stermin, informează Agerpres.

Acesta a mai afirmat că în prezent se fac foarte multe studii privind modul în care graurii ajung să manifeste acelaşi comportament şi să zboare în aceeaşi direcţie.

"Se crede că ar fi implicaţi aici neuronii oglindă, care sunt nişte neuroni descoperiţi, la începutul anilor 90, la maimuţe şi între timp au fost descoperiţi şi la oameni. Este foarte, foarte greu să faci studii neurologice pe păsări, pentru că nu poţi să le pui căşti cu electrozi, să le faci RMN sau să le instalezi nişte electrozi în creier, ca să îţi aducă în timp real informaţii despre ariile din creier pe care păsările le folosesc în timpul acestor mişcări de sincronizare. În acelaşi timp se mai crede că ar fi implicate aici nişte sinapse electrice. Dacă majoritatea sinapselor din lumea vertebratelor sunt sinapse chimice, există câteva sinapse care sunt electrice. Şi noi oamenii avem sinapse electrice, de exemplu în coordonarea sistemului vestibular, al echilibrului. Atunci când alunecăm pe gheaţă, ne redresăm foarte repede din cauza sinapselor electrice. Dacă ar fi sinapse chimice, timpul de redresare ar fi mult mai lung şi am fi în pericol", a explicat expertul zoolog, arătând că păsările se sincronizează foarte bine în stoluri pentru a se poată apăra de prădători.

RO-CRES (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia) este prima expediţie românească de studiere a efectelor schimbărilor climatice asupra Marii Păduri Boreale, un proiect unic prin complexitatea lui la nivel ştiinţific, organizat în perioada 15 iunie - 15 iulie, de către Centrul de Cercetări Biologice Jibou, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în Siberia.