Actualitate
Primăria Cluj, vinovată de dezastrul de la Pata Rât? Tișe dă 5 mil. euro să îl salveze pe Boc?
Consiliul Județean Cluj va aloca în ședința de luni 5 milioane de euro pentru repararea dezastrului ecologic de la Pata Rât. Expertiza comandată de Consiliul Județean scoate însă la iveală că vinovată de producerea alunecărilor de teren ar fi Primăria cu depozitele ei temporare de deșeuri.
Experții au descoperit că în zonă, la aproximativ 500 de metri în amonte, mai există o rampă provizorie de depozitare a deșeurilor, construită și administrată de Primăria Cluj-Napoca.
Sub această rampă provizorie, Primăria Cluj a construit un sistem de drenaj care nu a fost interconectat cu un canal de colectare a apei și a levigatului. Astfel, toata apa de la ploi sau cea folosită de pompierii de la ISU Cluj, pentru stingerea incendiilor, care au fost cu zecile în ultima vreme, s-a scurs prin vechea groapa de gunoi și astfel a provocat alunecarea imensă.
Și mai ciudat este faptul că experții au primit ordin să astupe țevile de dren descoperite pentru a nu fi văzute de nimeni, scrie evz.ro. ”Când am ajuns la aceste țevi cu diametrul de 125 de mm, apa curgea cu un debit foarte mare. Toată apa se scurge pe unde apucă, prin vechea groapă de gunoi și forțează o ieșire. Am făcut fotografii și filme. Chiar și în fotografii se vede cum levigatul de la groapa lui Boc se scurge spre vechea groapă care este închisă și care a alunecat”, a spus un expert, citat de evz.ro.
În proiectul de hotărâre care este pe masa consilierilor județeni se precizează următoarele:
„Conform experților, cauzele probabile care au determinat producerea alunecării de teren la depozitul de deșeuri Pata Rât sunt: terenul natural de la baza depozitului este în pantă cu risc de alunecare; terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care îmbibată cu apă și levigat se comportă ca un lubrifiant la baza depozitului; existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi-mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 de tone), nămol care prin saturare a opus rezistență mică la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea, prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitat menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului în special spre depozitul nou RADP; infiltrarea în depozitul Pata Rât în lucru, neprotejat însă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite în perioada aprilie-mai 2017 când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul din amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta; infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior; nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la circa 3,5 metri față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere din precipitații directe a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului”.
