Actualitate
Cât sunt de mulţumiţi clujenii de universităţi şi de serviciile publice. Măsurile cele mai nepopulare luate de autorităţile locale în oraş
Aproape 60% dintre clujeni sunt mulţumiţi de calitatea educaţiei din România, peste 77% evaluează pozitiv calitatea învăţământului superior românesc, în timp ce 89,4% au o părere bună și foarte bună cu privire la calitatea educației în universitățile clujene.
Potrivit rezultatelor unui studiu realizat de reprezentanții Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, majoritatea persoanelor intervievate s-au declarat mulțumite de calitatea mediului (80,4%), calitatea apei, aerului sau a nivelului de curățenie din oraș.
În ceea ce privește încrederea în instituțiile publice, același studiu arată că instituțiile cu cele mai mari probleme de imagine sunt Parlamentul (doar 7,1% dintre respondenți au declarat încredere multă sau foarte multă), respectiv partidele politice (5,2%).
În același timp, clujenii au nivelurile de încredere cele mai ridicate în Primărie (44%), Biserică (42,3%) și Președinte (42,3%).
Persoanele intervievate au o părere bună despre calitatea spațiilor pentru petrecerea timpului liber, peste două treimi dintre respondenți evaluându-le pozitiv. Elementele de infrastructură (rutieră, canalizare, transport public, iluminat și salubritate) au avut de asemenea evaluări preponderent pozitive. Cele mai mari probleme cu care se confruntă clujenii la acest capitol sunt, conform studiului realizat de reprezentanţii FSPAC, parcările şi locuinţele sociale. Aceasta în condiţiile în care doar 29,8% dintre cei intervievaţi au o opinie bună despre situația parcărilor în Cluj-Napoca, în timp ce peste jumătate din respondenți evaluează situația locuințele sociale ca fiind neutră sau proastă.
Dintre măsurile propuse pentru decongestionarea traficului rutier, respondenții au preferat construcția pistelor pentru biciclete, 81,5% dintre aceștia considerând măsura potrivită, construcția mai multor parcări cu plată (81,4%) și remorcarea mașinilor parcate ilegal (71,7%).
Măsurile cele mai nepopulare au fost restricționarea accesului mașinilor pe anumite străzi și condiționarea accesului în centrul orașului de existența unui abonament, doar 46,5%, respectiv, 39,8% dintre respondenți considerându-le potrivite pentru reducerea aglomerației.
“Majoritatea persoanelor intervievate au afirmat că folosesc foarte rar sau nu folosesc deloc serviciile online ale instituțiilor publice, doar o treime dintre respondenți accesându-le mai des de câteva ori pe an, majoritatea acestor persoane fiind mulțumite de calitatea serviciilor.
În ceea ce privește bugetarea participativă, majoritatea clujenilor (58,2%) au afirmat că nu auziseră despre procesul prin care pot vota proiecte pentru finanțare din partea Primăriei, iar dintre cei care ştiau despre acest proces 56,6% nu au participat la vot. Proporția celor care declară că au votat dintre respondenții care au sub 50 de ani este dublă față de proporția celor care declară că au votat și au peste 65 de ani”, spun reprezentanţii UBB Cluj.
Studiul a fost realizat la finalul anului 2017 și începutul anului 2018, reprezentanţii Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul UBB aplicând peste 520 de chestionare.
