Actualitate

Ce probleme au profesorii din Cluj la început de an școlar: Mentalitatea dascălilor, depășită

Profesorii se plâng în primul rând de subfinanţarea sistemului, de lipsa dotărilor din şcoli, dar şi de temele pe care trebuie să le dea şi de instabilitatea de la Ministerul Educaţiei. O profesoară din Cluj spune că şi mentalitatea dascălilor este depăşită.

O profesoară de limba şi literatura română din Cluj-Napoca, Anca Radu, a identificat o mulţime de probleme cu care se confruntă învăţământul românesc, de la subfinanţare şi programa şcolară învechită, până la cadre didactice slab pregătite care intră în sistem sau care predau după aceleaşi metode ca în urmă cu 20 de ani.

Anca Radu a declarat că o altă problemă este lipsa de personal, în special cel nedidactic, în condiţiile în care la o şcoală cu peste 1000 de copii din Cluj-Napoca există o singură îngrijitoare pe tură care trebuie să se ocupe de curăţenia şi dezinfectarea a sute de metri pătraţi.

„Consider că totul pleacă de la subfinanţare, care nu înseamnă neapărat salariile cadrelor didactice, acestea fiind majorate, ci mă refer la infrastructura şcolară, la problemele din mediul rural cu şcoli neautorizate, cu WC-uri în curte, fără apă, dar şi la logistica şcolară, care este deficitară şi la şcolile din mediul urban şi care ar trebui adaptată secolului al XXI-lea – videoproiector, imprimantă color. Lipsa de personal, în special cel nedidactic, este o altă problemă. De exemplu, s-a redus drastic numărul îngrijitoarelor, la o şcoală cu peste 1000 de copii din Cluj-Napoca există o singură îngrijitoare pe tură care trebuie să se ocupe de curăţenia şi dezinfectarea a sute de metri pătraţi, dotarea cu materiale de curăţenie fiind precară. Sunt toalete fără săpun, fără hârtie igienică şi doar cu apă rece, care sunt lucruri elementare şi ţin de un grad de civilizaţie şi nu sunt cazuri izolate”, a spus Radu, citat de Mediafax.

Potrivit acesteia, subfinanţarea sistemului este compensată prin contribuţiile părinţilor, dar care nu acoperă necesarul, astfel că în şcoli lipsesc materialele moderne de predare, care fac posibile metode active de predare.

„Din cauza subfinanţării, fiecare judeţ trebuie să se încadreze într-un anumit număr de posturi didactice, astfel că apare o supraîncărcare a claselor cu elevi şi se ajunge la clase cu 35 de elevi”, a explicat aceasta.

O altă problemă identificată este cea a personalului didactic slab pregătit care intră în sistem, copiii din actualele generaţii fiind tot mai greu de gestionat, deoarece sunt total schimbaţi faţă de cum erau elevii în urmă cu 10 sau 20 de ani.

„Foarte mulţi profesori trecuţi de 40 de ani, obişnuiţi cu alt tip de elevi, se adaptează mai greu, iar de aici apar diverse conflicte. Nu putem să acuzăm tot timpul copiii, dacă tu, ca profesor, predai după aceleaşi metode de 20 de ani în care dictezi, iar elevii doar scriu, e clar că intervine o problemă. Se merge pe metode tradiţionale de predare, de vină fiind şi profesorul care nu se chinuie să găsească metode noi, dar intervine şi lipsa dotării care nu îi permite să facă mare lucru. Încă mai persistă în sistemul public de învăţământ mentalitatea potrivit căreia profesorul este deştept şi le ştie pe toate, iar elevul este prost, deşi copiii au acces la informaţii şi văd ce se întâmpă în acest domeniu în lume, nu mai pot fi păcăliţi. Dacă nu vii cu ceva nou şi interesant i-ai pierdut”, a mai spus Anca Radu.

Un alt aspect care îi îndepărtează pe elevi de învăţare este programa şcolară, considerată „învechită, depăşită şi anacronică”.

„La literatura română, de exemplu, textele sunt cam aceleaşi. Eu îl iubesc pe Creangă, iubesc scriitorii clasici, dar nu mai sunt accesibili copiilor din ziua de azi, limbajul este total depăşit, sunt scriitori moderni care sunt ignoraţi. Eu am dat Bacalaureatul în urmă cu 26 de ani din Lăpuşneanu şi continui să predau Lăpuşneanu şi acum, deşi nu îi mai atrage pe elevi. De asemenea, programa este sufocantă, cunoştinţele teoretice până în clasa a VIII-a la gramatică, matematică, fizică sau chimie sunt la un nivel înalt, astfel încât mulţi copii nu au capacitatea intelectuală pentru a face faţă. Se face multă teorie fără partea practică, mai ales la fizică sau chimie, nu sunt noţiuni practice care să îi ajute în viaţa reală”, a precizat profesorul.

De asemenea, temele pentru acasă sunt exagerat de multe, iar vacanţele şi zilele libere sunt perioade în care copii primesc şi mai multe teme, fără să aibă timp de relaxare.

„Cred că o mare responsabilitate în această situaţie revine şi faptului că nu a existat o stabilitate, s-au schimbat foarte des miniştrii Educaţiei, fiecare venind cu altă viziune, asftel că nu există coerenţă. Dacă un om este bolnav şi prost, este mai uşor de manipulat şi nu se gândeşte la altceva, nu are idealuri de atins, se gândeşte doar la ziua de mâine, cum se descurcă. Oamenii deştepţi şi informaţi deranjează în orice sistem, ei gândesc, nu le poţi trasmite orice mesaj pentru că îl trec prin filtrul raţiunii. Cred că există o tendinţă de a ţine şi profesorii captivi şi de a-i împiedica să semnaleze problemele din sistem, astfel încât pare că totul e roz”, a mai subliniat Anca Radu.

Un alt aspect negativ semnalat este birocraţia, în condiţiile în care sunt foarte multe comisii la nivelul unei şcoli care trebuie să funcţioneze, care adună dosare, acte şi rapoarte de întocmit, astfel că se pierde foarte mult timp fizic în loc ca acest timp să fie folosit de un profesor pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru recreere sau familie.

„Iar la controale se ţine cont de aceste dosare şi fişe şi se aplică sancţiuni dacă un profesor nu le-a completat la zi”, a precizat profesorul clujean.

Anca Radu a fost profesor de limba şi literatura română la un liceu de stat din Cluj-Napoca, iar în acest an a optat pentru învăţământul privat.