Actualitate
Corul sforăielilor. Primarii invitați la o “miuță” pe Cluj Arena au marcat Ziua Unirii prin căscat
Zeci de primari din comunele din România și Republica Moldova și-au dat întâlnire, marți, la Cluj Arena, într-o ședință festivă organizată cu prilejul Centenarului.
Întâmpinați de Ovidiu Colceriu, președintele Filialei Județene Cluj a Asociației Comunelor din România, oaspeții veniți de peste Prut, în frunte cu Lilian Carmanu, președintele Raionului Ialoveni, au venit cu gânduri mărețe la Cluj-Napoca. Nu au lipsit discursurile despre o posibilă unire între cele două state, susținute cu opinii pline de patos și înverșunare, aplaudate frenetic de grupul adunat în sala de conferințe a Arenei.
"Este o întâlnire inedită, în acest moment special pentru toți românii, și de aici, și de peste hotare. Unirea nu a căzut din cer, a fost rodul unei munci intelectuale a multor generații. La fel cum urmașii noștri au avut succes lucrând împreună, așa trebuie să ne gândim și noi. Asta necesită să lăsăm cu toții din orgoliile noastre. Observ că unii dau aprobator din cap, înseamnă că multă lume este de acord cu mine. Și în 1918 au fost orgolii mari, dar uite, minunea Unirii s-a înfăptuit. Este o priveliște minunată să văd atâția primari din atâtea zone, cu toții români", și-a început discursul prefectul Aurel Cherecheș care, împreună cu subprefectul Györke Zoltán, au ușchit-o la puțin timp.
Marius Mînzat, vicepreședintele Consiliului Județean a ținut să le prezinte invitaților o scurtă istorie a județului Cluj, care s-a transformat în câteva secunde într-o slavă închinată instituției pe care o reprezintă. "Clujul este cel mai dinamic județ al țării, cu un Consiliu Județean la fel de dinamic. Acest minunat stadion (n.r. Cluj Arena) este construit și se află în proprietatea Consiliului, care deține de asemenea și Aeroportul Internațional «Avram Iancu», unul cu o cifră de aproape 3 milioane de pasageri. Intenția noastră este ca în 5-6 ani să-l modernizăm și să-l extindem. De asemenea, nu pot să nu menționez parcurile Tetarom, cele care există deja și cele aflate în construcție, cu peste 15.000 de locuri de muncă bine plătite și cu 600 milioane de euro investite. Nu în ultimul rând, nu pot să nu amintesc complexul Univers T, care este tot în proprietatea Consiliului Județean. Aș putea spune multe despre județ, dar este mai important să menționez că la Cluj-Napoca șomajul aproape că nu există, este cel mai căutat oraș din țară", s-a lăudat "secundul" lui Tișe, înainte să o tulească și el mai devreme.
După discursurile mai marilor administrației clujene, Colceriu, edilul comunei Sânpaul, respectiv Marcel Bobeica, primarul comunei basarabene Grangura au semnat o scrisoare de intenție prin care propun ca cele două localități să se înfrățească. Un alt primar clujean a mers mai departe, spunând că "toate comunele din România ar trebui să se înfrățească cu comunele din Republica Moldova, să trecem Prutul în fiecare zi, astfel unirea va fi mai aproape".
Obosiți de la drumul lung sau poate de cuvintele grave, unii invitați au fost cu ochii mai degrabă în telefon sau pe tavan, alții mijind ochii secunde lungi, astfel cuvintele scriitorului Mircea Vaida-Voevod, nepotul lui Alexandru Vaida-Voevod s-au pierdut în sala amorțită. Bine că a venit cântăreața de muzică populară Maria Golban care, cu două cântece patriotice și o colindă, a readus la viață publicul plin cu primari din Alba, Botoșani, Iași, Olt, Sibiu, Neamț, Giurgiu sau Caraș Severin. Un public care, printre ropotele de aplauze, era deja cu gândul la evenimentul principal al întâlnirii: "amicalul" dintre selecționata primarilor din România și cea a edililor și consilierilor din Raionul Ialoveni.
Înzestrat cu suveniruri de oaspeții moldoveni, viceprimarul Dan Tarcea a dat lovitura de start a partidei care a scos la iveală orgoliile și mândria funcționarilor. Noroc că puținii nervi adunați la pierderea unui balon au trecut neobservați printre zâmbetele largi și "davai davai"-urile din teren. Rămân în urmă cuvintele edilului din Grangura: "avem același grai și aceeași istorie, astăzi sportul ne unește".
