Actualitate

Slană cu aur sau cu ciocolată, în cadrul unui festival inedit

Specialităţi din slănină decorate cu foiţă de aur, dar şi praline cu ciocolată, chilli şi slănină sau alte preparate inedite, dar şi unele tradiţionale pot fi gustate în cadrul Festivalului SlanăFest, ajuns în acest an la a patra ediţie.

Evenimentul desfăşurat în acest weekend are ca scop promovarea produselor autentice tradiţionale româneşti, însă în fiecare an au existat şi o serie de produse extrem de creative, care au făcut deliciul publicului. Anul acesta, plăcinta cu slănină şi mozzarela sau ecler cu cremă de jumări se număra printre propunerile creative cu care participanţii la festival speră să atragă atenţia publicului.

"Au început să vină din ce în ce mai mulţi concurenţi, astfel că reuşim să promovăm produsele autentice româneşti şi să îi punem în valoare pe producătorii noştri şi pe bucătarii care lucrează mult şi pe partea de creaţie. Aşa că, pe lângă slănina tradiţionala avem şi produse inedite, cum ar fi deserturi pe bază de slănină. Mă refer la ecler cu cremă de jumări şi murături, ecler cu fasole şi kaizer, plăcintă cu slănină, mozzarela şi kaizer sau praline cu ciocolată, chilli şi slănină", a spus, sâmbăta, presei, Radu Zărnescu, inițiatorul festivalului, potrivit Agerpres.

La ediţia din acest an participă 18 concurenţi, printre care Ionuţ Mangu, care a asortat cunoscutul preparat cu mai multe legume, precum hrean, sfecla şi pasta de ardei, pentru a obţine o varietate inedită de gusturi. Pentru ca lucrurile să fie mai interesante a adăugat combinaţiei de alb şi roşu şi un pic de auriu.

"Sunt foarte multe preparate care se poate face cu aur printre care, de ce nu, slănina. Este aur comestibil. Îi dă slăninei un aspect deosebit, iar consumatorii care mănâncă aur de 24 de karate se simt mai fericiţi", consideră chef Mangu.

Un alt preparat inedit, de data aceasta din perspectiva gustului, sunt pralinele propuse de chef Radu Gârba, care a combinat slănina cu dulceaţa ciocolatei, la care a adăugat însă şi picantul chilli. El a explicat că pentru acest desert interesant a pregătit o scoică din ciocolată, în care a introdus o bucăţică de slănină, iar apoi a acoperit pralina cu susan şi nucă. Pralinele cu slănină au fost special concepute pentru festival, deoarece la astfel de evenimente oamenii vin pregătiţi să încerce o varietate de gusturi şi sunt deschişi la nou.

O altă echipă a încercat o altă abordare, din perspectivă vizuală, şi a creat o căsuţă din slănină de Mangaliţa şi şuncă prosciutto, care imită arhitectura tradiţională românească. Hornul casei a fost făcut cu ajutorul unui cârnat, la fel ca şi gardul. Printre concurenţi s-au aflat şi persoane care prepară în mod tradiţional carnea de porc în propriile gospodării, fără a face din aceasta o afacere, ci doar o îndeletnicire pe care o transmit de la o generaţie la alta.

Laszlo Miklos, de 76 de ani, este fost telefonist, ieşit la pensie de aproape 20 de ani, astfel că una dintre preocupările sale este îmbunătăţirea reţetelor adunate până acum în familie în ceea ce priveşte prepararea slăninii. El spune că deşi mănâncă cu plăcere acest preparat, pe care îl consideră extrem de necesar organismului, nu face din acest lucru un abuz. Anul acesta a fost prima dată când l-a lăsat pe fiul său, Laszlo Andras, să prepare slănină singur, fără să intervină, pentru a se asigura că meşteşugul este transmis în siguranţă, mai ales că, după cum povestesc chiar ei, anumite diferenţe sunt inerente, deoarece au gusturi uşor diferite.

Laszlo-tatăl consideră că foarte importantă la prepararea unei slănini este calitatea animalului sacrificat, care depinde de felul în care a fost hrănit. Familia Laszlo are în satul Macău din Cluj o familie vecină care creşte porci conform cerinţelor lor, doar cu cereale şi furaje, fără chimicale şi conservanţi.

De asemenea, la momentul sacrificării, animalul nu trebuie să fie stresat, consideră Laszlo Miklos. Un alt secret în prepararea unei slănini gustoase este să nu te grăbeşti, mai spune bătrânul, deoarece preparatul trebuie să stea în apa sărată timp de 5 săptămâni, după care se usucă şi se afumă cu fum rece provenit din lemn de fag, care cel mai bine este să fie decojit, ca să nu confere produsului un gust neplăcut.