Actualitate
De ce dă Consiliul Judeţean 100.000 de lei pe o expertiză la Centrul de Deșeuri? Acum o lună, la prima „strigare”, costa doar 8.000. Refacerea lucrărilor neconforme expertizate ar costa milioane!
Saga Centrului de Deşeuri continuă cu milioane de lei aruncate într-un mod cel puţin suspect. În mai puţin de o lună, o expertiză comandată de Consiliul Judeţean a ajuns să coste de 12 ori mai mult.
Monitorul de Cluj arăta că Centrul de Deşeuri se află în pericol să nu primească autorizaţie de funcţionare din cauză că unele clădiri nu respectă cerinţele pentru protecţia la foc.
Rezultatele unei expertize comandate de Consiliul Judeţean (pentru care instituţia a plătit peste 28.000 de euro) arăta faptul că fostul constructor al Centrului de Deşeuri (Asocierea SC Confort SA, Atzwanger SPA, Ladurner SRL, SC Vel Service SA) a montat nişte panouri care nu respectă cerinţele tehnice în vigoare în ceea ce priveşte gradul de rezistenţă la foc. Acum, noul constructor (Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA) cere înlocuirea acestor panouri pe cheltuiala forului judeţean. Mai mult, cei care au elaborat expertiza (EcoViable Ingenierie SRL) cer şi renunţarea la sistemele de încălzire a halelor de sortare, pe care le numeşte “aberaţii tehnice”.
La începutul lunii martie, Consiliul Judeţean achiziţiona o altă expertiză tehnică, contra sumei de 8.000 de lei fără TVA, care să infirme concluziile primei expertize.
Costurile expertizei au crescut de 12 ori
În mai puţin de o lună, în 4 aprilie, forul judeţean (re)postează anunţul de achiziţie pentru servicii de expertiză tehnică cu o altă sumă, de 12 ori mai mare decât cea iniţială. Potrivit ultimului anunţ, costurile acestei expertize se ridică, acum, la valoarea de 99.632 lei fără TVA. Mai mult, Consiliul Judeţean nu justifică diferenţa enormă de sume.
Pe scurt, în ambele anunţuri de achiziţie se menţionează faptul că instituţia caută soluţii pentru “menţinerea panourilor sandwich montate de fostul antreprenor pe faţadele şi acoperişul Halei 1 şi pe acoperişurile halelor 5.1 şi 5.2”.
Pentru lucrările aferente învelitorilor halelor 5.1 şi 5.2, ce au fost realizate de fostul antreprenor, Consiliul Judeţean a decontat suma de 1,1 milioane lei.
“Lucrările aferente pereţilor perimetrali de închidere a halei nr. 1 în valoare de 1,14 milioane lei nu au fost decontate de Consiliul Judeţean din cauza problemelor de ordin tehnic care au afectat lucrările din perimetrul celulei de depozitare care ulterior au condus la rezilierea contractului”, menţionează forul judeţean.
Suplimentări după suplimentări şi pentru noul constructor
În vederea finalizării Centrului de Deşeuri, în 2016, CJ Cluj a încheiat cu Asocierea Kranz Eurocenter SRL-ISPE SA un nou contract contra sumei de 24 milioane euro. Investiţia trebuia finalizată 14 luni mai târziu, dar actualul antreprenor a solicitat costuri suplimentare în valoare de 2,6 milioane lei şi o extensie de timp cu încă 4 luni pentru lucrările suplimentare necesare înlocuirii panourilor sandwich montate de fostul antreprenor.
“Lucrări suplimentare au fost generate de constatările verificatorului la cerinţa fundamentală securitatea la incendiu, conform cărora panourile montate de fostul antreprenor nu respectă cerinţele tehnice în vigoare în ceea ce priveşte gradul de rezistenţă la foc în care au fost încadrate halele, respectiv gradul II de rezistenţă la foc. Proiectul ISPE a indicat faptul că soluţia adoptată privind înlocuirea panourilor existente cu alte panouri ce respectă condiţiile impuse de normele privind securitatea la incendiu, reprezintă unica variantă”, arată Consiliul Judeţean.
Kranz Eurocenter a mai beneficiat de încă o suplimentare a contractului în august 2017, când a primit de la Consiliul Judeţean peste 4,5 milioane de euro (20,6 milioane de lei fără TVA) pentru presupuse cheltuieli cu alunecările de teren ceea ce a dus la prelungirea duratei de execuție cu încă 6 luni.
CJ Cluj cere expertiză la expertiză
Acum, forul judeţean spune că este nevoie de o nouă expertiză care să stabilească “corectitudinea încadrării de către proiectant a halelor în gradul II de rezistenţă la foc, precum şi măsura în care aceste hale pot fi reîncadrate într-un grad de rezistenţă la foc inferior (III sau IV), reîncadrare care să permită utilizarea panourilor existente la momentul de faţă montate de fostul antreprenor”.
Prin noua expertiză, forul judeţean aşteaptă soluţii care ar putea fi implementate în vederea “reîncadrării halelor în gradul de rezistenţă la foc corespunzător care ar permite păstrarea panourilor montate de fostul antreprenor, analizarea impactului renunţării la sistemul de încălzire a halelor, şi identificarea unor soluţii viabile care s-ar putea implementa cu scopul îmbunătăţirii caracteristicilor panourilor montate de fostul antreprenor astfel încât acestea să îndeplinească criteriile necesare pentru încadrarea în gradul II de rezistenţă la foc, în cazul în care se concluzionează faptul că încadrarea halelor în gradul II de rezistenţă la foc e unica variantă”.
Potrivit unor documente prezentate de Monitorul de Cluj, procurorii anticorupţie ştiu despre ilegalităţile comise în derularea contracului pe fonduri europene de la Centrul de Deşeuri, dar cu toate acestea nicio persoană nu a răspuns pentru dezastrul de acolo. Investiţia trebuia finalizată încă din 2012.
Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj
“Centrul de Deşeuri intră în linie dreaptă, în sensul că lucrările pe care le-am făcut sunt consistente şi ne dau speraţă că anul 2018 va fi anul în care acest Centru de Deşeuri va fi, în sfârşit, terminat. Îmi pot asuma astăzi o promisiune că anul 2018 va fi anul în care acest centru va fi dat în funcţiune clujenilor. Lucrările sunt într-o stare avansată. Se conturează acest Centru de Deşeuri. Sunt optimist. Ce a mai rămas de făcut ne dă speranţe că anul viitor (n.red. 2018) îl vom putea da în funcţiune” (2017)
