Actualitate

Imagine inedită! Strada Baba Novac și Bastionul Croitorilor în urmă cu aproape un secol

Bastionul croitorilor este unul din puținele turnuri de fortificație care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost întreținut și construit de breasla croitorilor din Cluj.

O fotografie realizată în urmă cu aproape un secol arată strada Baba Novac și Bastionul Croitorilor, o zonă foarte importantă a Clujului, din punct de vedere istoric.

Istoria Bastionului

Bastionul Croitorilor este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. A fost finanțat de breasla croitorilor din Cluj. Fiecare bastion (turn) al zidului medieval de apărare a fost finanțat de altă breaslă (croitori, cizmari, tâmplari, săpunari, rotari, olari, zidari, curelari etc).

Bastionul reprezintă colțul de sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea (este amintit deja în anul 1475). Între anii 1627-1629, în perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungând la forma actuală. Este construit din piatră dăltuită, zidurile masive păstrând încă lăcașurile de tragere. Spre nord se mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră cu creneluri și drumul de strajă pe zid.

A fost denumit după breasla croitorilor din Cluj care l-a întreținut și a avut obligația pazei orașului în acel punct, fiind singurul bastion al cetății vechi care s-a păstrat integral.

După Bătălia de la Mirăslău, Baba Novac și preotul Saski au fost prinși, torturați și executați în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. În apropierea bastionului a fost expus, în 1601, trupul tras în țeapă al lui Baba Novac, general al lui Mihai Viteazul. În amintirea lui Baba Novac a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea.

Bastionul Croitorilor, simbol cultural

În perioada comunistă, în urmă lucrărilor de renovare din 1956-1957 și 1959, a fost amenajat aici un Muzeu de Istorie al orașului, care includea un laborator de fotografie și un atelier de restaurare. Acesta însă nu a fost niciodată deschis publicului larg, lucru interzis de autoritățile comuniste în anul 1959.

Azi, în urmă demersurilor de conservare și restaurare realizate sub egida Consiliului Local și Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Turnul Croitorilor a devenit un simbol cultural, fiind un Centru de Cultură Urbană. El adăpostește o cafenea, o expoziție care ilustrează istoria breslei croitorilor din Cluj, precum și spații care găzduiesc diferite evenimente culturale, prelegeri, expoziții sau concerte.

CITEȘTE ȘI:

O expoziție-muzeu va fi deschisă în Turnul Croitorilor. Istoria academică a Clujului, omagiată de UBB