Actualitate

Cluj-Napoca, mai puțin poluat decât Barcelona, Paris sau Bruxelles. Cum se adaptează orașul la schimbările climatice?

Un studiu privind schimbările climatice relevă că municipiul Cluj-Napoca are un index de poluare mai mic decât orașe europene cum sunt Parisul, Barcelona sau Atena.

Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale, a prezentat, în cadrul unei dezbateri organizate de Primăria Cluj-Napoca prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), pentru stabilirea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) Cluj-Napoca 2021-2030, un studiu, realizat de Numbeo privind indexul de poluare al mai multor orașe europene. Potrivit acestuia, Cluj-Napoca este orașul cu cel mai mic index de poluare din România, fiind de asemenea mai puțin poluat decât peste jumătate din orașele incluse în studiu.

„Voi vorbi despre schimbările climatice, despre factorii de mediu, respectiv despre componenta de spații verzi și regenerare urbană. Ponderea populației urbane care este expusă riscului termic mare și foarte mare la nivelul orașelor mari din România. Este un calcul pe care colegii mei l-au realizat acum câteva săptămâni. Studiul evidențiază faptul că poziția Clujului, din această perspectivă, este una favorabilă, populația este mai puțin expusă riscului termic, ne ajută inclusiv natura, amplasarea într-o zonă montană sau de dealuri înalte. Cu toate acestea, în jur de 20-25% din populație se află la distanță destul de mică de insulele de căldură urbană.

De asemenea, vedem că din perspectiva Numbeo, Clujul este pe o  poziție destul de bună în ceea ce privește indexul de poluare, este pe ultimul loc din România, pe locul 23 din 27 în Europa Centrală și de Est, respectiv pe o poziție dincolo de jumătatea clasamentului în ceea ce înseamnă topul orașelor din Europa. Nu înseamnă că nu avem problem de mediu, dar în comparație cu alte orașe, ca de exemplu Cracovia, Barcelona sau Paris, situația la Cluj este mult mai bună”, a arătat Marius Cristea.

Mai multe stații de monitorizare a calității aerului

În cadrul dezbaterii, a fost prezentată de asemenea analiza factorilor de mediu (aer, apă, sol) la nivelul Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. Potrivit acestui ultim studiu, s-au conturat și câteva recomandări pentru îmbunătățirea colectării de informații privind poluarea aerului.

Printre acestea se numără creșterea numărului de stații de monitorizare și analiza fezabilității utilizării unei rețele alternative de monitorizare in situ a calității aerului la nivelul municipiului Cluj-Napoca (de ex. model Helsinki), precum și achiziția unui laborator mobil pentru monitorizarea in situ a calității aerului. În prezent, la Cluj există patru stații fixe de monitorizare a calității aerului, gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului.

Cum se adaptează Clujul la schimbările climatice?

Specialiștii au venit și cu un set de recomandări pentru o mai bună adaptare la schimbările climatice:

- adaptarea lucrărilor de reabilitare termică la creșterea temperaturilor, mutând accentul pe mai buna aerisire a acestora în sezonul cald; 

- implementarea unor sisteme de monitorizare a condițiilor meteo-climatice și în interiorul localităților, nu numai la Stația Meterologică Cluj-Napoca;

- pentru clădirile ce urmează a fi construite adoptarea unor soluții de tip „cool/green roofs” încă din stadiul de proiectare;

- utilizarea în amenajarea spațiilor verzi din interiorul orașelor a plantelor celor mai eficiente din punct de vedere al efectului de răcire (prin consultarea cu specialiști horticultori);

- adoptarea și îmbunătățirea mobilității urbane durabile pentru adaptare locală la schimbările climatice:

- creșterea/înființarea de parcuri auto electrice/hibride;

- creșterea rețelei de piste pentru biciclete/trotinete,

- utilizarea autobuzelor electrice preponderant pe liniile care traversează arealele cele mai calde, pentru evitarea supraîncălzirii prin emisia gazelor de eșapament;

- elaborarea unor ghiduri în construcții.

Parcuri în toate cartierele din Cluj. Mărăștiul, următorul pe listă

În final, Ovidiu Câmpean, coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică, a subliniat fapul că, pe termen mediu și lung, strategia Primăriei presupune amenajarea unui parc nou în fiecare cartier al orașului. Pentru cartierul Mărăști, de exemplu, se dorește îmbunătățirea spațiului public prin reamenajarea  întregii zone centrale a cartierului, din spatele Bisericii Sfântul Petru până la podul Aurel Vlaicu și zona  străzii Fabricii – aleea Bibliotecii. De asemenea, se caută soluții pentru un spațiu public de calitate, cu mobilitate sustenabilă și culoare pietonale în zona Dâmboviței – Expo Transilvania.

„Mulțumesc tututor pentru calitatea dezbaterii și a intervențiilor și vă asigur de seriozitatea echipei noastre ca toate cele inventariate și spuse să fie transferate într-un document strategic și apoi implementate. Multe dintre ele se pliază pe direcțiile strategice deja stabilite, dar ne-ați deschis câteva piste de lucru pe care cu siguranță le vom analiza. Acesta este Clujul și sunt mândru de el", a declarat primarul Emil Boc la finalul dezbaterii.

Dezbateri pentru viitorul Clujului, în fiecare marți din luna iulie

Următoarea dezbatere publică online CIIC  va avea loc marți,  21 iulie 2020, tema fiind  Concept de amenajare Pădure - Parc Făget.

Toate aceste dezbateri sunt parte a proiectului ,,Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC'', finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente:

- design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA.

- utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

CITEȘTE ȘI

Cluj-Napoca va avea încă 100 de hectare de parcuri, până în 2030. Investiții de peste 100 mil. euro în latura verde a orașului