Actualitate

Dezbatere privind Masterplanul Sopor, primul cartier construit de la zero în ultimii 30 de ani în România. Proprietarii de case se tem că se vor trezi înconjurați de blocuri

Dezbaterea privid Masterplanul Sopor, un proiect în premieră în România, care se întinde pe circa 250 de hectare, a stârnit interesul a zeci de clujeni.

Circa 40 de persoane au luat cuvântul la dezbaterea publică cu tema „Masterplan Sopor – 250 ha. Cum va arăta noul cartier al Clujului?”, desfășurată online joi, 15 octombrie, de la ora 17, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) al Primăriei Cluj-Napoca. Dezbaterea, la care au participat primarul Clujului, arhitecții de la Asiza, care au gândit viitorul cartier, autoritățile locale, cetățeni și proprietari nemulțumiți de planurile municipalității, s-a întins pe parcursul a aproximativ 4 ore.

Viitorul cartier Sopor se va întinde pe nu mai puțin de 250 de hectare, un adevărat „oraș în oraș”, Primăria Cluj-Napoca fiind prima administrație publică locală din România care a demarat un proiect de dezvoltare de la zero a unui nou cartier de locuințe. Planul Urbanistic Zonal al viitorului cartier este în curs de realizare de către o echipă de arhitecți care a fost aleasă în urma unui concurs internațional de soluții, câștigat de către Asiza Birou de Arhitectură SRL - o echipă coordonată de arhitecții Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu.

Boc: „Vreau să îi asigur pe proprietari că vom avea un dialog decent”

Dezbaterea de joi face parte dintr-o serie de consultări publice cu privire la dezvoltarea viitorului cartier, în care echipa de arhitecți care au conturat Masterplanul Sopor și-a prezentat viziunea spațială de dezvoltare a zonei, dar și strategia prin care noua dezvoltare devine un mediu locuibil structurat, „etapizabil”, sustenabil, oferind de asemenea și suficientă flexibilitate dezvoltatorilor privați care doresc să construiască. Principiul de bază este creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare.

„Clujul are o strategie care vizează realizarea unui oraș sănătos, cu o calitate a vieții ridicată, un oraș în care să-ți placă să trăiești, să muncești, să te distrezi, să te simți bine, un oraș din care să nu mai pleci, un oraș în care să vii. Acest lucru a fost confirmat recent de două analize, una a Băncii Mondiale și cea de-a doua a Comisiei Europene, care plasează Clujul pe primul loc în România și deja ca un oraș de referință în Uniunea Europeană în materie de calitate a vieții. Cu alte cuvinte suntem pe drumul corect, departe însă de a avea ceea ce clujenii își doresc pe deplin. De aceea, acest cartier, Sopor, care este de dimensiunea Mănășturului, este extrem de important, este un oraș în oraș și nu are voie să facă niciun pas înapoi în ceea ce privește rigorile de calitate a vieții existente în Uniunea Europeană. Noi nu ne comparăm cu orașe din România; ținta noastră este să ne comparăm cu orașe din Uniunea Europeană. (...) Vreau să îi asigur pe proprietarii din zona noului cartier că vom avea un dialog decent, în interes mutual, public și privat astfel încât să fim împreună mândri de ceea ce realizăm. Acest oraș nu este al profitului, ci un oraș unde publicul trebuie să meargă mână în mână cu privatul. Mix-ul dintre interesul public și cel privat este regula pe care o susțin și în baza căreia îi asigur pe proprietarii de terenuri că vor avea dialoguri cu primăria. Avem nevoie de spații de locuire decente, dar nu vom coborî standardele", a explicat primarul Emil Boc la începutul dezbaterii.

Proiectul, lăudat de Banca Mondială

Marius Cristea, reprezentant al Băncii Mondiale, a lăudat inițiativa Primăriei Cluj-Napoca, unică în țară și comparabilă cu planificări realizate în mari orașe europene, cum ar fi metropola Barcelona.

„Cred că suntem în faţa primului concurs de soluţii pentru amenajarea unui nou cartier în România, foarte puţine astfel de exemple în Europa. Va fi copiat la nivelul mai multor cartiere din municipiu şi în zona metropolitană, dar şi de către alte oraşe din România”, a spus acesta, în cadrul dezbaterii.

La rândul său, Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC și director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, a subliniat importanța acestui demers fără precedent.

„Doresc să subliniez importanța acestui demers. Știm că este unul dificil, dar am avut curajul să pornim pe acest drum și sunt convins că printr-o colaborare foarte bună cu proprietarii vom reuși să implementăm acest PUZ astfel încât să fie un exemplu pentru alte orașe din România”, a arătat Ovidiu Cîmpean.

Soporul, proiectat „de la zero” cu transport public, zone verzi, centru de cartier

Pe parcursul dezbaterii, echipa de arhitecți care se ocupă de Masterplanul viitorului cartier a prezentat pe larg conceptele care au stat la baza realizării acestuia, precum și calendarul proiectului, strategiile de implementare și cele de mediere. Structura cartierului va avea la bază conceptul de calitate a vieții, ceea ce înseamnă un țesut urban care să pună la dispoziția viitorilor locuitori toate elementele necesare pentru a se simți bine „acasă". Astfel, au fost luate în calcul spații publice având dotări complexe, o rețea de transport public bine dezvoltată, piste de biciclete, zone verzi, centru de cartier, zone pentru diverse activități economice și social-culturale, precum și zone de locuire.

Arhitectul Vlad Rusu a explicat că proprietarii de terenuri vor trebui să renunțe la circa 30% din parcele pentru spații publice – străzi, piețe, scuaruri, spații verzi. Ei vor putea să se asocieze pentru a construi, în limitele viitorului PUZ. Blocurile de la străzile importante vor avea regim de înălțime P + 6E, iar în interiorul cvartalurilor se vor construi clădiri de P+2, P+3, în proiect fiind prevăzute și zone exclusiv rezidențiale.

Proprietari nemulțumiți și confuzi

Mulți dintre participanții la dezbaterea publică au fost proprietari de terenuri în zonă, care au cerut lămuriri autorităţilor locale şi arhitecţilor, exprimându-și totodată îngrijorările cu privire la exproprieri și la construcțiile ce urmează să fie realizate în cartier, în proximitatea unor case individuale care există deja în zonele limitrofe.

„Am o casă individuală, zona în care suntem noi nu suntem 15 case, dorim să rămână o zonă de case individuale cum s-a promit în PUZ-ul anterior. Am văzut că în jurul nostru se vor edifica construcţii de P+3 şi P+2. Nu mai am soare, privelişte, simt că ne goiniţi pe cei care suntem deja aici”, a spus o proprietară din zonă.

Mai mulți proprietari s-au plâns de faptul că urmează a fi expropriați pentru crearea căilor de acces, dar și de prezența Centurii Ocolitoare în proximitatea unor terenuri pe care ar urma să fie contruite locuințe.

Dezbaterile continuă la CIIC. Săptămâna viitoare, infrastructura educațională

Prezentările făcute publice în cadrul dezbaterii de ieri pot fi consultate pe site-u Primăriei Cluj-Napoca, la secțiunea Comunitate/Cetățeni/Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Joi, 22 octombrie 2020, ora 17.00, va avea loc o nouă dezbatere publică CIIC online,tema acesteia fiind „Infrastructura educațională". Această dezbatere face parte din serie de consultări publice pentru realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Reamintim faptul că primele dezbateri pe această temă au avut loc în luna iulie.

Seria de dezbateri publice online despre viitorul orașului va continua apoi și pe parcursul lunii noiembrie.

Dezbaterile vor fi transmise live pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Aceste dezbateri sunt parte a proiectului „Creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor administrative pentru cetățeni – ANTO – CIIC'', finanțat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 -2020 (POCA).

Proiectul are două componente: design-ul, dezvoltarea si implementarea unui sistem electronic de digitalizare și simplificare a serviciilor publice oferite cetățenilor Municipiului Cluj-Napoca prin implementarea funcționarului public electronic si virtual – ANTONIA și utilizarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică în planificarea strategică a proceselor de inovare socială, pentru creșterea transparenței decizionale și simplificarea procedurilor oferite cetățenilor municipiului Cluj-Napoca.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, accesând următorul LINK.

CITEȘTE ȘI

Începe dezvoltarea în cel mai modern cartier din România. Ansamblu imobiliar masiv în Sopor