Actualitate
Clujul, în topul numărului de persoane care s-au autorecenzat. Peste 2,6 milioane de români au completat formularul
La aproape o lună de când a început recensământul populației, peste 2,6 milioane de români au completat chestionarele. Clujul ocupă locul trei la nivel național la cele mai multe persoane care s-au autorecenzat.
Clujul, în topul numărului de persoane care s-au autorecenzat. Peste 2,6 milioane de români au completat formularul/ Sursă foto: Emil Boc - Facebook
Potrivit ultimelor date raportate de Institutul Național de Statistică, județul Cluj se clasează pe locul al treilea la cele mai multe persoane care s-au autorecenzat până în data de 5 aprilie.
Conform recensamantromania.ro, până marți, 5 aprilie, au fost completate la nivel național 2.621.487 de chestionare de autorecenzare.
Cele mai multe chestionare au fost completate în Bucureşti cu 238.422 de chestionare, urmat de Braşov cu 107.288 și Cluj cu 104.460.
La polul opus se află Tulcea cu 19.169 de chestionare, Mehedinți cu 22.568 de chestionare și Giurgiu cu 27.522.
Românii se pot autorecenza până în 15 mai pe platforma www.recensamantromania.ro, sau pot participa la recensământul clasic după această dată, la domiciliu. În schimbul completării formularului pe cont propriu, până la mijlocul lunii mai, românii pot primi o zi liberă plătită de la angajator.
Autorecenzarea mai are și alte beneficii:
- se poate realiza de oriunde, la orice oră și pentru toată familia
- evitarea contactului cu un recenzor
- furnizarea de date corecte, complete și sincere fără presiune exterioară
- gestionarea timpului liber conform preferințelor
Vezi cum să te autorecenzezi pas cu pas AICI și mai multe instrucțiuni despre autorecenzarea asistată AICI.
Ce este, mai exact, recensământul?
Un sociolog stabilit la Cluj, Barbu Mateescu, a scris într-o opinie pentru PressOne, câteva informații despre recensământ.
El a explicat cum funcționează și ce înseamnă recensământul:
„Se va măsura populația stabilă a României – cei care se află pe termen lung în țară, plus cei care sunt plecați pentru o perioadă mai scurtă de un an. Nu e un recensământ al poporului român sau al națiunii române. Un buzoian care e plecat de șapte ani în SUA nu ar fi luat în calcul – cetățenia îi rămâne, la fel și dreptul de vot de exemplu, dar nu va fi cuantificat în vreun fel.
În același sens nu vor fi numărați istroromânii, vlahii din Balcani sau oamenii cu cetățenie română ce se află în nordul Bucovinei sau Republica Moldova și care trăiesc acolo zi de zi. În oglindă, imaginează-ți un cetățean al Germaniei care s-a căsătorit cu o femeie din Liban. Împreună au decis acum cinci ani să se stabilească în Brașov, unde au rămas de atunci și până acum. Chiar dacă nu au obținut cetățenia română, ambii vor fi printre cei recenzați și reprezintă o parte din „populația stabilă a României”, a scris Barbu Mateescu.
Deci, prin această „numărare”, autoritățile vor să afle câți români mai sunt în țară:
„Din când în când sunt întrebat: „câți români sunt pe lume, în total?” și un lucru fascinant, mai ales pentru mediul privat, politicieni, dar și pentru orice amic cu poftă de vorbă: „câți români (mai) sunt în țară?” Recensământul ce va avea loc în următoarele luni va da un răspuns aproximativ la a doua întrebare și va evita să atingă primul subiect”, a adăugat sociologul.
Românii, tot mai puțini
Sociologul Barbu Mateescu a evidențiat și faptul că odată cu trecerea anilor, românii stabiliți în țară sunt din ce în ce mai puțini.
Deși la ultimul recensământ, care a avut loc în urmă cu 11 ani, erau 20 de milioane de români, acum numărul ar putea să scadă sub 18 milioane:
„Vizavi de acest aspect s-ar putea să existe un mic șoc psihic. Între cele mai recente recensăminte populația României a scăzut cu 1,13 milioane (între 1992 și 2002) iar apoi cu încă 1,56 milioane (între 2002 și 2011). Dacă facem abstracție de pandemie și considerăm că scăderea între 2011 și 1 decembrie 2021 e asemănătoare cu cea dintre 2002 și 2011, am ajunge la o populație stabilă de 18 milioane și un pic.
E o probabilitate mică să vedem chiar că suntem 17 milioane și multe, multe sute de mii. Dar... la recensământul anterior eram 20 de milioane și ceva. Schimbarea primelor două cifre poate fi amețitoare. De la 20 la 18, sau chiar 17, e un drum lung”, a mai spus sociologul Barbu Mateescu.
CITEȘTE ȘI:
