Primul-ministru Emil Boc a subliniat, marţi, că va rămâne în fruntea Guvernului atât timp cât va avea susţinere politică, iar o eventuală demisie a sa nu face obiectul discuţiilor, ci doar s-ar decide. Într-un interviu acordat Radio România Actualităţi, premierul a fost întrebat dacă ia în calcul demisia şi apoi înlocuirea sa cu un prim-ministru tehnocrat.

Tribunalul Maramureş a decis, marţi, respingerea recursului înaintat de DNA privind eliberarea condiţionată a fostului primar din Baia Mare, liberalul Cristian Anghel. Potrivit avocaţilor acestuia, fostul edil ar putea fi eliberat după-amiază din Penitenciarul Tăuţii de Sus. Sentinţa judecătorilor a fost primită de membrii familiei Anghel, dar şi de angajaţi ai primăriei şi membri din conducerea PNL Maramureş, aflaţi în sala de judecată, cu aplauze. Avocatul fostului edil, Eugen Iordăchescu, a declarat, după aflarea sentinţei, că recursul DNA ar putea rămâne în istoria justiţiei române prin invocarea unor dovezi mai mult de ordin moral.

Premierul Emil Boc a susţinut marţi că proiectul noului Cod al muncii nu ar încălca Directiva Europeană 88 cu privire la timpul de lucru şi a precizat că angajaţii şi angajatorii se vor putea înţelege, prin contractele colective, în privinţa mediei de 48 de ore pe săptămână. 'Am văzut că se invocă directive europene care ar fi încălcate (de proiectul Codului muncii - n.r.). Nu este adevărat', a susţinut Boc, la finalul discuţiilor cu parlamentarii PDL despre noul Cod al muncii. 'Directiva 88 cu privire la durata timpului de lucru nu este încălcată şi spun chiar invers - dacă am aplica Directiva Europeană 88, în Codul Muncii ar fi mai grav decât ceea ce propunem noi', a explicat Emil Boc. Premierul a afirmat că proiectul Codului muncii respectă Constituţia şi legislaţia europeană şi a arătat că iniţiativa dă posibilitatea ca media de 48 de ore timp de lucru pe săptămână să fie calculată la un interval de patru luni, având în vedere muncile sezoniere.

Premierul Emil Boc a declarat marţi că aşteaptă ca Traian Igaş să prezinte în Guvern un plan de restructurare a Ministerului Administraţiei şi Internelor, precizând că, dacă va fi nevoie, va interveni peste propunerea pe care acesta o va face. Întrebat, la ieşirea de la discuţiile cu parlamentarii PDL, dacă îi va cere lui Traian Igaş o dată până la care să prezinte un plan de restructurare a Ministerului Administraţiei şi Internelor premierul a răspuns: 'Aştept în Guvern să văd cu ce propunere vine şi dacă va fi nevoie voi interveni peste ea'. Şeful Executivului a reiterat că există două ministere care nu au dus la capăt restructurarea Ministerul de Finanţe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Un număr de 35 din cele 204 maternităţi din România sunt active în reţeaua UNICEF 'Spital prieten al copilului', iar o treime din naşteri au loc în aceste unităţi sanitare. 'Iniţiativa 'Spital prieten al copilului' a fost lansată de UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în urmă cu 20 de ani, pentru promovarea alăptării sugarului la sânul mamei, având în vedere că laptele matern conţine absolut toţi nutrienţii de care are nevoie nou-născutul pentru a se dezvolta. Totodată, studiile au arătat că acei copii alăptaţi la sân au rezultate mai bune şi la şcoală şi în viaţă', a declarat, marţi, la Cluj-Napoca, reprezentantului UNICEF în România, Edmond McLoughney, care a participat la lansarea primului card bancar cu sigla UNICEF, fondurile de 1% rezultate din utilizarea acestor carduri urmând să fie folosite în beneficiul 'Spitalelor prietene ale copilului'.

Peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de poluarea fonică, Bucureştiul fiind oraşul cu procentul cel mai ridicat al locuitorilor expuşi zgomotului, de 85%, potrivit firmei de audit în domeniul măsurăriilor acustice Enviro Consult.   "La nivel naţional, în oraşele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2,9 milioane de persoane expuse la zgomot peste limita prevăzută în standardele de auditare, ceea ce înseamnă că pentru mai mult de 60% din populaţie calitatea vieţii este afectată considerabil de poluarea fonică", a declarat Bogdan Lazarovici, director executiv al Enviro Consult.   Astfel, în oraşele mari sunt zone în care zgomotul depăşeşte 80 de decibeli, mult peste nivelul optim, de 50 de decibeli.   De asemenea, societatea de audit precizează că persoanele care locuiesc în blocurile cu ieşire la bulevarde şi în apartamentele de la etajele inferioare sunt cele mai expuse, iar oraşul din România cu cea mai mare pondere din populaţie afectată de poluarea fonică este Bucureştiul.   Astfel, în topul celor mai poluate fonic oraşe din România sunt Bucureşti (85% din populaţie afectată), Constanţa (76%), Cluj-Napoca (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%) şi Timişoara (49%). La polul opus, cel mai liniştit oraş este Iaşi, cu doar 16% din populaţie afectată de zgomot.   "În spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici. Din păcate, locuitorii din marile aglomerări urbane nu sunt sensibilizaţi asupra pericolelelor pe care le prezintă poluarea fonică pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii. Trăind zi de zi într-un spaţiu poluat fonic, ajungem să nu mai percepem zgomotul, însă el ne afectează în continuare simţurile. Zgomotul accentuează problemele cardiace, crează stări de nelinişte şi agresivitate, insomnii. Aşa ajungem ca, aflaţi undeva la munte, să ni se pară că liniştea de acolo este ireală, însă aceea este normalitatea", a spus Lazarovici.   Până la jumătatea anului 2012 un număr de 25 de oraşe din România, cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, trebuie să prezinte autorităţilor europene hărţile de zgomot. Precedentul termen de auditare a fost sfârşitul anului 2007, referindu-se doar la oraşele cu peste 250.000 de locuitori (Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Timişoara).   Directivele europene prevăd că până la finele anului viitor toate oraşele din Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună de o hartă de zgomot, care să indice nivelul poluării fonice. Legislaţia europeană prevede ca fiecare hartă de zgomot să fie actualizată la fiecare cinci ani, aici intrând în calcul nu numai oraşele, ci şi reţeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau şantierele navale.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat, marţi, la şedinţa de bilanţ a MAI, modul în care se tolerează activitatea unora dintre liderii sindicali în interiorul structurilor poliţiei. 'A început o abordare de tip târg şi aici atenţionez şi organizaţiile sindicale. Modul în care acţionează şi în care se tolerează activitatea unora dintre liderii sindicali în interiorul structurilor poliţiei nu are nimic comun cu o organizaţie piramidală. Poliţia este o structură piramidală, care nu poate avea dublă comandă. Slăbiciunile, care fac posibilă interferarea actului de comandă, interferenţe în acţiunea poliţienească a sindicatelor vin de la modul cum se fac numirile la nivel judeţean', a afirmat Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, la bilanţul MAI, să se treacă "imediat" la evaluarea cadrelor de conducere de la nivel central şi local din structurile MAI. "Orice numire cu sprijin politic la conducerea inspectoratelor judeţene de poliţie nu face decât să vă decredibilizeze", a afirmat preşedintele Băsescu la bilanţul MAI. El a susţinut că restructurarea ministerului trebuie să înceapă cu evaluarea cadrelor de conducere de la nivel central şi local din structurile MAI. "Este greu pentru un şef de inspectorat judeţean să se impună (...) când el profesional este şubred şi se ştie că a fost numit cu sprijinul partidului X şi va pleca odată ce acel partid va pleca de la guvernare", a mai spus Traian Băsescu. El a susţinut că reformarea MAI nu se poate face fără "o curăţenie" în rândul oamenilor.     Mediafax