Administrație
Nicio ședință fără ceartă pe centura metropolitană. Emil Boc: „Oriunde Drulă atinge Clujul, otrăvește. Acest domn nu iubește Clujul”
Discuții aprinse în ședința de Consiliu Local pe tema centurii metropolitane între consilierii locali USR și primarul Emil Boc.
După însușirea studiului de fezabilitate (documentația tehnico-economică și indicatorii tehnico-economici) de către consiliile locale Cluj-Napoca, Florești, Baciu, Apahida și Gilău, privind obiectivul de investiții Drum Transregio Feleac TR35-Etapa I Centura Metropolitană TR35 și Drumuri de legătură, actele vor fi trimise către Guvern în vederea organizării licitației de construire.
La proiectul de hotărâre privind votarea studiului de fezabilitate pentru centura metropolitană, Adriana Cristian (USR) i-a reproșat primarului Emil Boc că sunt întârzieri majore în ceea ce privește acest document.
„Trebuie să fim sinceri față de clujeni. Suntem în anul 2022, nu avem încă o centură completă, cu toate că primele proiecte de HCL legate de centura sud sunt din 2006. Avem un studiu de fezabilitate (SF) care a început în 2018, ajungem în 2022 să îl votăm, cu o întârziere de aproape 3 ani. E important ca în etapa de implementare să nu avem întârzieri majore. Avem sursa de finațare, avem un SF aprobat, trebuie să găsim metodele prin care să ne asigurăm că implementarea acestei centuri nu o să urmeze istoria centurii de diamant, unde știm că avem cel mai scump kilometru, surpări. De ce am ajuns să avem întârzieri atât de mari față de ce s-a prefigurat?”, a spus Cristian.
Proiectanții centurii au precizat că durata mare de realizare a studiului a fost generată de „lipsa de reacție a avizatorilor”.
„Durata mare de realizare a studiului de fezabilitate a fost generată de o lipsă de reacție a avizatorilor, alternativele de traseu s-au aprobat după 9 luni de la încheierea contractului, aveam obligația să facem 3 alternative de traseu, am făcut 8. Timpul de analiză și noutățile pe care le-am introdus, 20 de noduri, percepția generală era să ai 2-3-4 noduri de-a lungul centurii. Am avut rețineri din partea avizatorilor, am venit cu tehnică inovatoare, am venit cu piste de biciclete, partea de iluminat, am propus lucrări suplimemtare de depozitare. S-a venit suplimentar cu partea de management al spațiilor verzi, tăierii de păduri, s-au implementat o serie de elemente noi cum ar fi compensarea pădurii tăiate, autoritățile au găsit teren nou pentru crearea de o pădure nouă, s-au găsit surse de finanțare. În zona Spitalului Monobloc de Copii, centura a fost mutată ca să creăm spațiu pentru spital, s-au propus tuneluri în loc de săpături deschise în zona Baciu. Avizările în sine la un astfel de proiect durează. Noi zicem că am făcut un proiect matur și implementarea va salva acest timp care s-a pierdut cu realizarea acestui proiect”, au declarat proiectanții centurii metropolitane.
Nemulțumită de răspuns, Adriana Cristian a insistat. „Repet, considerați că un an pentru un astfel de proiect este prea puțin, luând în calcul istoricul implementării, a terenului din zona Clujului, care au dus la întârzieri foarte mari în toate proiectele?”
Black out administrativ
Aici a intervenit primarul Emil Boc.
„Expertul și-a făcut datoria și cred că e acum momentul să discutăm pentru unii care nu au memorie administrativă să le spunem lucrurilor pe nume. S-a uitat când TIR-urile de pe Calea Turzii veneau până la Teatrul Național fără frâne. Atunci au fost momente când am susținut trei mari proiecte de infrastructură pe care unii le trec în tăcere spunând că este un black out din 2006 nu s-a întâmplat nimic. Au aterizat la Cluj în 2022 și au uitat. Probabil că unii sunt nou veniți în politică, dar administrația are memorie. În calitate de primar, toate proiectele cu studii de fezabilitate au fost implementate la Cluj. Toate. Sunt investiții de peste 2 miliarde de euro în Autostrada Transilvania, Centura Vâlcele-Apahida, cu greutățile aferente, vă uitați ce greutăți sunt oriunde înțepi un deal. De aceea această lucrare costă 1,4 miliarde de euro și are 5 tuneluri. Sunt lucrări de anvergură pentru că ăsta e relieful Clujului. Mai amintesc și prelungirea Bulevardului Muncii până la Apahida. Au fost trei proiecte mari care au permis să fie Clujul ceea ce este astăzi. Centura, alături de metrou și tren metropolitan, pregătesc Clujul anilor 2030-2050. Eu îi felicit pe proiectanți pentru reușita de excepția a acestui proiect de referință în România. Este cea mai importantă lucrare la nivel de centură la nivel din municipiu din țară prin complexitate”, a replicat primarul Emil Boc.
„Drulă nu iubește Clujul”
Primarul Emil Boc a venit în ședința de Consiliu Local cu mai multe documente, printre care și o minută a unei ședințe din 2021 avută cu un consilier de-a lui Drulă despre centura Clujului cu piste de biciclete, proiect inclus în PNRR.
„Legat de implementare, aceste centuri ocolitoare sunt atributul exclusiv al guvernelor României. Așa cum a fost și Vâlcele-Apahida. Din 2017 am început dialogul cu Comisia Europeană, cu Guvernul pentru a ne putea băga cineva în seamă că avem o problemă majoră și nimeni nu mișca un deget din Ministerul Transporturilor. După negocieri politice am reușit să obținem ca în locul Guvernului să putem demara procedurile în vederea pregătirii documentației necesare să nu ratăm exercițiile financiare. La vremea acea nu exista PNRR-ul. A apărut PNRR-ul, Guvernul PNL a înțeles această prioritate a Clujului pentru centură. Aveam asigurată sursa de finanțare prin PNRR, Autostrada Transilvania plus pachet de conectivitate Cluj-Gilău-Apahida, 170 de kilometri și totul părea să curgă într-o direcție bună și normală.
Vin cu o minută a ședinței din martie 2021 când ministru al Transporturilor era Cătălin Drulă. În prezența consilierului ministrului Drulă, George Ursachi, s-a discutat la propunerea noastră includerea pistelor de biciclete în proiect. La acel moment, acest proiect, așa cum era conceput era ok în PNRR. Cum a dispărut? Ministrul Transporturilor, fără consultarea autorităților locale, absolut nici măcar o întrebare, nici cu privire la metrou, nici la centură, comunitatea locală are vreo preferință? În prezența consilierului ministrului Transporturilor se susține acest proiect în PNRR prin pistele de biciclete, ne întrebăm cu ce drept, moral și politic, un ministru de capul lui singur, pe numele lui Drulă, merge la Bruxelles și negociază pe cont propriu viitorul Clujului?
A scos cu ranga acest proiect din PNRR care era la același nivel de maturitate de dezvoltare ca și celelalte proiecte din Autostrada Moldovei pentru că acest domn care nu iubește Clujul l-a scos și i-a privat șansa de finanțare. Am fi avut 4 ani la dispoziție, nu pentru toată centura, la fel ca la metrou, pentru o parte din stații, să realizăm o parte din centură. Care a fost argumentul de l-ai scos afară? Oriunde acest ministru atinge Clujul, otrăvește. Există viață și după înmormântarea proiectului de către Drulă", a spus Boc.
Consilierul USR nu a fost impresionată de acest răspuns și i-a bătut obrazul primarului că „după 18 ani de când conduce Clujul, vina o găsește la alții, e trist".
„Au fost întârzieri de 3 ani și jumătate. Așa o să ajungem ca nici copiii mei să facă mai puțin de 8 ore până la București. Dacă după 18 ani de când conduceți orașul, vina o găsiți la alții, e trist. Ați spus că în 2022 vom circula pe această centură. Haideți să facem mai puțină politică. Cetățenii nu sunt interesați de cearta dumneavoastră cu domnul Drulă", a replicat Cristian.
„Am pierdut din cauza ministrului Drulă 4 ani de a utiliza banii din PNRR. Am fi avut șansa ca o parte din bani să fie utilizați prin centură, eu nu am folosit fraze că mâine se termină centura. Viața merge înainte, mortul de la groapă nu se întoarce", a încheiat Boc.
CITEȘTE ȘI:
