Administrație
Primăvara aduce lucrări de asfaltare pe 12 drumuri județene, în lungime de 135 km. Tișe: „Firmele au mari dificultăți cu muncitorii”
Președintele Consiliului Județean Alin Tișe a anunțat că au fost încheiate contracte pentru lucrări de întreținere pe 12 drumuri județene, în lungime totală de 135 de kilometri.
Asfaltare pe 12 drumuri județene, în lungime de 135 km.
Consiliul Județean Cluj a încheiat încă 15 contracte de execuție a lucrărilor cuprinse în Programul de întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene pentru anul 2023. Lucrările urmează să se desfășoare pe mai multe sectoare de drum, în lungime însumată de 134,6 kilometri, situate pe 12 drumuri județene, și au scopul de a îmbunătăți condițiile de circulație, precum și de a asigura o siguranță rutieră sporită.
„Am dat deja ordinul de începere pe vreo 10 drumuri cu asfaltările, dar se pare că vremea e capricioasă și va trebui să mai așteptăm puțin, câteva zile, să se topească zăpada. Nu avem intervenții pe deszăpezire pentru că nu este cazul, dar este o vreme ciudată. Noi am oprit contractul de deszăpezire, sper să nu fie nevoie să reluăm, pentru că e deja luna aprilie. Noi plătim și pentru staționarea utilajelor care așteaptă să intervină. Am vrut să dăm drumul la asfaltări, dar, din păcate, vedem ce se întâmplă afară și vom aștepta să se reîncălzească vremea.
Am semnat săptămâna trecută pe mai multe drumuri, tocmai în ideea că firmele trebuie să își ducă utilajele, să înceapă pregătirea șoselei pentru a ajunge la asfaltare. Pe lângă drumurile făcute pe bani europeni, noi lucrăm an de an pe partea de întrețineri curente, care înseamnă reparații acolo unde apar gropi și un strat de asfalt, pe lângă cele care, repet, se fac pe bani europeni, unde avem și șanțuri, accesul în curți și așa mai departe. (…) Avem în buget bani pentru tot anul pentru partea de întrețineri, nu avem emoții aici, avem o sumă comparabilă cu cea de anul trecut. ”, a declarat președintele Consiliului Județean Alin Tișe, la un post local de radio.
Pe ce drumuri încep lucrări?
Vor beneficia de lucrări, următoarele drumuri județene:
- DJ 161A Cojocna, la km 8+400;
- DJ 103L (DJ 108C) – Mănăstireni – Râșca, km 0+000 – km 4+868;
- DJ 103K Râșca – DN 1R, km 18+547 – km 28+683;
- DJ 107J (DJ 107M) Finișel – Plopi, km 0+000 – km 11+400; pe acest sector de drum se vor executa lucrări de asfaltare pe un tronson în lungime de 7,8 kilometri, mai exact de la km 3+600 la km 11+400;
- DJ 108C (DN1) – Mănăstireni, km 22+450 – km 30+450;
- DJ 108C Gârbău – Leghia – DN 1, km 0+000 – km 22+450;
- DJ 108N Aghireșu, km 0+000 – km 2+800;
- DJ 109B Cornești – Igriția – Oșorhel, km 17+000 – km 29+830;
- DJ 161D (DJ 172F) – Nireș – Valea Ungurașului, km 10+400 – km 30+950;
- DJ 109V Pădureni – Satu Lung – DJ 109S, km 6+600 – km 15+372;
- DJ 107R Făget – Ciurila, km 8+300 – km 21+350:
- DJ 103G Gheorgheni, km 50+000 – km 55+000;
- DJ 109D Jucu, km 31+513 – km 31+824;
- DJ 161D Ceaba – Cutca – Sânmărtin – DJ 109C, km 39+912 – km 53+367;
- DJ 109B Fundătura – Cornești, km 0+000 – km 17+000.
Operațiunile vor consta în lucrări de întreținere a platformei drumului, de asigurare a scurgerii apelor și a esteticii rutiere, dar și lucrări de asfaltare acolo unde situația o impune.
Firmele de construcții, dificultăți cu muncitorii
Alin Tișe a mai arătat că firmele de construcții au dificultăți în păstrarea muncitorilor, motiv pentru care salariile au crescut în România la niveluri comparabile cu cele din Europa de Vest.
„Anul trecut s-a făcut licitația pentru 4 ani și pe fiecare zonă este altă firmă. Unele sunt mai serioase, își găsesc angajați și intervin de urgență, altele sunt cu intervenția mai modestă ca timp. Au mari dificultăți firmele de construcții din județ în a-și păstra muncitorii, deși sunt deja salarii foarte mari. Sunt români plecați în Italia sau Spania și care se întorc în țară. Un inginer poate câștiga și 5.000 de euro pe lună. Un șofer de basculantă are până la 1.500 de euro, un muncitor la pod, 2.000 de euro.
Firmele noastre românești au fost învățate ani de ani să lucreze pe bani de nimic pentru că erau luate contractele de firme din străinătate și ei au lucrat pe comision și pe adaosuri de 1-2%, iar firmele mari luau banii și plecau cu ei din țară. Firmele românești, săracele, trebuiau să muncească pe 1-2%, și aceia primiți de la titularul de contract cu întârziere. Atunci, firmele românești erau nevoite să apeleze la tot felul de tertipuri și la șmecherii, ca să poată avea profit. Au încercat să ciupească la lățimea drumului, la calitatea materialelor ca să poată face puțin profit. Firmele străine, după ce luau contractul, nu mai lucrau nimic, nu le puteam respinge de la licitație, le dădeau la firmele noastre care lucrau pe bani de nimic. Mă bucur că încep și firmele noastre să câștige licitații. Au înțeles și ele că trebuie să se asocieze ca să fie puternici”, a mai arătat Alin Tișe.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
