Administrație
2024 ar putea aduce primele proiecte imobiliare în Sopor. Masterplanul pentru cartierul construit „de la zero” se apropie de aprobare.
Anul 2024 ar putea aduce primele proiecte individuale pentru construirea de locuințe în cartierul Sopor. Primăria a finalizat consultările privind masterplanul Sopor și documentația e tot mai aproape de aprobarea finală.
Anul 2024 ar putea aduce primele proiecte individuale pentru construirea de locuințe în cartierul Sopor. Sursă: randare proiect
Masterplanul pentru primul cartier construit de la zero în Cluj-Napoca în ultimii 30 de ai va fi aprobat anul acesta, a declarat primarul Emil Boc săptămâna trecută, întrucât toate etapele de dezbatere au fost epuizate.
Ulterior, municipalitatea va stabili o „taxă de urbanizare” pentru asigurarea, în primă fază, a facilităților publice necesare bunei funcționări a unui cartier: drumuri și unități de învățământ preșcolar și preuniversitar, a mai arătat edilul.
„În 2024 se aprobă PUZ-ul în formă finală, pentru că s-au epuizat practic toate etapele de consultare, câte au fost necesare, după care vom stabili o taxă de urbanizare, pentru că acolo trebuie înainte realizat drum, creșă, școală, grădiniță, parc. Nu poți să faci un cartier în care prima dată construiești și apoi te întreb, oare unde sunt drumurile, unde școala, creșa, grădinița. Se va stabili acest mecanism, după care pe PUZ-uri individuale se va putea construi”, a declarat Emil Boc, săptămâna trecută, într-o conferință de presă.
Toate facilitățile, la 15 minute de mers pe jos
Cartierul Sopor, primul construit de la zero după perioada comunistă, va fi amenajat pe principiul „cartierelor de 15 de minute”, adică în maxim 15-20 de minute de mers pe jos, locuitorii vor avea acces la toate serviciile necesare zilnic - școală, grădiniță, bănci și magazine, parc. Scopul este de a reduce traficul din oraș, prin asigurarea tuturor facilităților la o distanță care poate fi parcursă pe jos.
În cadrul PUZ-ului Masterplan Sopor sunt prevăzute următoarele dotări:
- Spații verzi publice de diferite categorii;
- Tramă stradală cu diverse categorii de străzi publice;
- Șase unități de învățământ;
- Zone dotări sportive;
- Clădiri în parteneriat public-privat, clădiri cu mixaj funcțional;
- Zone pentru clădiri multifuncționale culturale.
„Pentru a facilita prevederea și urmărirea realizării obiectivelor de utilitate publică sunt necesare operațiuni ce vizează transferul legal (expropriere în interes public local) din domeniul privat în domeniul public pentru realizarea urbanizării zonei”, se arată în PUZ.
Fiind vorba de un cartier proiectat de la zero, autoritățile locale doresc să realizeze prima dată infrastructura, să traseze prima dată străzile, locurile pentru parc, de creșă, de centru de cartier, iar apoi să permită începerea construcțiilor private.
Prin amenajarea cartierului Sopor, Primăria Cluj-Napoca va fi prima administrație publică locală din România care a demarat un proiect de dezvoltare de la zero a unui nou cartier de locuințe, în ultimii 30 de ani.
Planul Urbanistic Zonal al viitorului cartier este realizat de o echipă de arhitecți care a fost aleasă în urma unui concurs internațional de soluții, câștigat de către Asiza Birou de Arhitectură SRL - o echipă coordonată de arhitecții Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu. Proiectul cartierului Sopor a beneficiat în ultimii ani de o serie de consultări publice pentru aprobarea proiectului, pentru realizarea masterplanului, precum și pentru stabilirea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), etape necesare acestui proiect pentru realizare. Suprafața studiată pentru realizarea cartierului Sopor este de 250 de hectare. Acesta va comunica cu marile proiecte verzi, precum Parcul Est, dar și cu proiectele de infrastructură majoră, precum metroul, prin realizarea Depoului în zona noului cartier Sopor.
Spații publice de calitate
Structura cartierului va avea la bază conceptul de calitate a vieții, ceea ce înseamnă un țesut urban care să pună la dispoziția viitorilor locuitori toate elementele necesare pentru a se simți bine „acasă”. Astfel, au fost luate în calcul spații publice având dotări complexe, o rețea de transport public bine dezvoltată, piste de biciclete, zone verzi, centru de cartier, zone pentru diverse activități economice și social-culturale, precum și zone de locuire.
Arhitectul Vlad Rusu a explicat că proprietarii de terenuri vor trebui să renunțe la circa 30% din parcele pentru spații publice – străzi, piețe, scuaruri, spații verzi. Ei vor putea să se asocieze pentru a construi, în limitele viitorului PUZ. Blocurile de la străzile importante vor avea regim de înălțime P + 6E, iar în interiorul cvartalurilor se vor construi clădiri de P+2, P+3, în proiect fiind prevăzute și zone exclusiv rezidențiale.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
