Administrație
Alin Tișe dezvăluie care ar fi primul lucru pe care l-ar face ca ministru al Sănătății: „Resurse avem, problema e să se dorească”
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a arătat care ar fi primele trei priorități pe care le-ar avea din funcția de ministru al Sănătății.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a arătat care ar fi primele trei priorități pe care le-ar avea din funcția de ministru al Sănătății. FOTO: Facebook/ Alin Tișe
Întrebat într-o emisiunea radio ce măsuri ar lua din funcția de ministru al Sănătății, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a răspuns că, în primul rând, ar crește salariile personalului medical până la nivelul salariilor din vestul Europei, astfel încât să oprească plecarea medicilor la spitalele din străinătate.
„Primul lucru pe care l-aș face și care depinde de ministrul Sănătății și de Guvern ar fi să aducem salariile la nivelul celor de la Uniunea Europeană. Ar trebui aplicat corespunzător, umblat la salariile medicilor, asistentelor și a personalului din spitale. Ar trebui să crească raportat la o țară ca a noatră din Uniunea Europeană. Atâta timp cât medicii din România au același nivel de pregătire, la fel cu găsești medic în orice oraș din această lume, mi se pare că la fel ar trebui să fie și în România. Acest lucru ar opri plecarea lor către spitalele din străinătate”, a spus Alin Tișe.
În al doilea rând, președintele CJ Cluj a arătat că ar prioritiza construirea la nivel național a mai multor spitale regionale la standarde înalte, astfel încât România să aibă cel puțin un spital la nivelul Spitalului AKH din Viena.
„Al doilea lucru pe care l-aș face ar fi să grăbesc pe cât posibil și să trec la o procedură de urgență aprobată printr-un act normativ tot ce înseamnă spitale regionale, spitale noi. Vreau să văd un spital din România la nivelul spitalului general din Viena, dar să îl văd făcut, nu să povestim de el la desfărșit. Măcar unul să fie, să îl putem arăta oamenilor, cu tehnologia din Europa și la nivelul acestora. La o țară care are bugetul pe care îl are România, nu mi se pare că 500 de milioane de euro ar fi un efort atât de mare, câtă vreme noi investim într-o modernizare de clădire 80 de milioane”, a mai arătat Tișe.
Apoi, o altă prioritate ar constitui-o modernizarea spitalelor specializate din toate zonele țării, astfel încât acestea să poată trata populația regiunii respective în condiții înalte de calitate.
„Teritorial, regional, aș lua administrațiile publice locale și aș gândi, la fel, anumite zone cu spitale care să acopere regiunea respectivă, care să fie modernizate. De exemplu, Spitalul de Recuperare Regional, pe care îl avem, Spitalul de Boli Infecțioase și tot așa în toate regiunile, un număr de secții care să acopere nevoile pacienților din acea zonă. Aș aloca fonduri după o prioritate, nu putem construi un spital regional la Șimleul Silvaniei, pentru că nu ar fi medici, l-am face la Cluj, pentru că aici sunt medicii, iar oamenii să poată ajunge cu ușurință aici. (...) Problema e să se dorească și ca ministrul să își asume aceste priorități, în frunte cu prim-ministrul”, a mai arătat Alin Tișe.
Centrul de Transplant din Cluj așteaptă finanțare de patru ani
Președintele CJ Cluj a reamintit totodată de situația Centrului Integrat de Transplant care, deși se afla într-un stadiu avansat de documentare, nu a fost inclus în PNRR spre finanțare. Alin Tișe a solicitat ministerului să decidă dacă realizarea centrului de transplant este o prioritate a Guvernului, respectiv dacă acordă sau nu finanțare pentru realizarea obiectivului.
„Uitați-vă cu problema Institutului de Transplant. Zilele trecute, prim-ministrul a declarat public că nu mai putem funcționa în spitale vechi de 60 de ani. Eu mă plâng de asta de vreo patru ani și spun că trebuie rezolvată problema institutului de transplant, care funcționează într-un pod, chiar ministerul a constatat că este un spațiu impropriu, care pune în pericol viața pacienților și a medicilor. Am cerut de nenumărate ori să fie finanțat acest centru de transplant, dar nimeni, nimic. Acum, s-a trezit prim-ministrul că Institutul de la Fundeni funcționează într-un spațiu nepotrivit și că ar trebui să se facă un spital de la zero. Păi noi spunem asta de vreo patru ani și nu putem convinge pe nimeni la nivel guvernamental. Ei spun, ați cheltuit voi de la Cluj, dar nu avem bani să vi-l finanțăm. Și noi spunem că este un institut al acestei țări, a regiunii de sud-est a Europei, nu doar al Clujului, este o chestiune de mândrie de țară, dincolo de nevoia de a salva vieți, iar ei spun că nu sunt bani. Înseamnă atunci că ceva este putred la nivelul priorităților acestui minister, altminteri nu există nicio explicație cum un institut de transplant sau un spital de copii noi nu reprezintă o prioritate pentru această țară. Atunci ce reprezintă o prioritate?”, a declarat Tișe.
CJ Cluj ar putea finanța spitalul din bugetul județului
Administrația județeană a investit, în ultimii ani, peste 15,6 milioane de lei pentru realizarea documentațiilor necesare realizării Centrului Integrat de Transplant, a găsit teren pentru construirea lui și a lansat licitația pentru execuție. În cazul în care ministerul Sănătății va refuza finanțarea centrului de transplant, președintele CJ Cluj a declarat că acesta ar putea fi construit din bugetul propriu, fiind mai multe alternative.
„Legat de Institutul de Transplant, l-am început din 2020, am muncit enorm în acești ani, timp în care ei au stat și s-au uitat pe pereți. Am cheltuit peste 15 milioane de lei, am găsit locație, am făcut proiectul tehnci, am lansat licitațiile, fiind cel mai avansat proiect din țară. Acum, ministerul a primit de la noi o ultimă solicitare, în care arătăm că am finalizat licitația, suntem cu buldozerul la intratrea terenului și să ne spună ministerul dacă cănsideră că acest institut multitransplant este o prioritate pentru țară și dacă dorește să îl finanțeze. (…) Când s-au făcut listele cu PNRR eram cei mai avansați din țară, noi am început din 2020 proiectul acesta, aveam deja SF, PT, toate documentele. Nu au ținut cont de aceste lucruri, au făcut o listă cum au dorit dânșii și l-au pus la așteptare. Realitatea este aceasta, ideea nu e să ne plângem, ci să găsim finanțare. Au ajuns pe listă spitale care nu aveau nici măcar certificatul de urbanism și au fost introduse înaintea altor spitale. Logică zero. Așteptăm răspunsul ministerului și vom vedea ce să facem mai departe, noi ne-am făcut datoria până acum cu vârf și îndesat.
În cazul în care nu îl finanțează, vom încerca din resurse proprii să găsim alternative, fie prin valorificarea unor bunuri, hoteluri, restaurante sau alte bunuri pe care le avem, fie printr-o completare la emisiunea de obligațiuni, fie prin altă formulă, dacă bugetul județului va putea duce acest efort, iar dacă ministerul va spune că nu este o prioritate, vom putea renunța să mai investim în acest proiect și vom valorifica în altă formă acest teren, împreună cu clădirea, sunt cel puțin trei instituții care îl doresc, tot pe domeniul acesta medical-sanitar”, a afirmat Alin Tișe.
„Vom intra în criză de timp cu proiectele PNRR”
Nu în ultimul rând, președintele CJ Cluj a tras un semnal de alarmă cu privire la proiecte finanțate prin PNRR și care nu vor putea fi realizate în timp util, arătând că sunt toate șansele ca banii din fonduri europene să fie pierduți.
„Vom avea, de anul viitor, bani necheltuiți din PNRR, vom intra în criză de timp pentru că proiectele pe care le-au prins pe listă nu vor putea cheltui acei bani și îi vom pierde. O să vedeți, peste un an, doi, că am dreptate, când o să intre în criză această țară. În loc să finanțezi proiectele care sunt cele mai avansate și care au totul gata să înceapă lucrările pe teren, tu finanțezi obiective care nu au nici măcar autorizație. Eu sper ca cel puțin unu din cele două, fie Institutul de Transplant, fie Spitalul Pediatric Monobloc, ambele proiecte importante și avansate, să fie finanțat”, a mai spus Tișe.
În final, Alin Tișe a spus: „Nu îmi doresc o funcție de ministru al Sănătății, însă mi-aș dori ca miniștrii sănătății să fie oameni care au experiența, pe lângă aceea de medic sau din domeniul medical, să fie și buni manageri, oameni care au făcut ceva în viața lor, care au construit ceva în viața lor și care știu ce înseamnă să dai un salariu cuiva, sau să muncești pentru a produce un salariu cuiva, să stăpânească domeniul foarte bine. Marele nostru păcat, și o spun cu toată responsabilitatea, chiar dacă fac și eu parte din acest mecanism, marea noastră problemă o reprezintă oamenii nepotriviți, puși pe o anumită poziție, iar ei decid, practic, soarta celorlalți”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
