Administrație
Ovidiu Cîmpean, despre proiectul M100: „Atragem 1 mld. de € pentru a crea orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic“
Proiectul M100 sprijină implementarea inițiativei europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”.
Ovidiu Cîmpean, despre proiectul M100 | Foto: Ovidiu Cîmpean - Facebook
Proiectul M100 sprijină implementarea inițiativei europene „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”. Proiectul își propune să transforme orașele românești în centre urbane sustenabile, în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice.
Ovidiu Cîmpean, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și coordonator M100, a declarat că prin proiect va fi atras un miliard de euro pentru a crea orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic.
În primă fază, în proiect, au fost selectate Cluj-Napoca, Suceava și sectorul 2 din București. Coordonatorii proiectului au decis să extindă proiectul și astfel au lansat o competiție pentru alte 10 orașe, la care au fost depuse 16 aplicații.
„La nivel european, platforma M100 a obţinut rapid recunoaştere ca exemplu de bune practici, nu doar datorită implicării mai multor ministere cu atribuţii diferite care colaborează pentru a atinge acest obiectiv, ci şi pentru că îşi propune să atragă 1 miliard de euro şi extinderea conceptului de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic, de la cele trei oraşe iniţiale selectate în cadrul Misiunii UE «100 de oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere climatic» la încă 10”, a declarat Ovidiu Cîmpean, într-un interviu acordat ZF.ro.
CITEȘTE ȘI
Ovidiu Cîmpean, locul doi pe lista candidaților PNL Cluj pentru alegerile parlamentare. S-a implicat în proiecte inovatoare la nivel național.
Potrivit lui Ovidiu Cîmpean, proiectul are nevoie de implicarea mai multor instituții, deoarece necesarul de investiții pentru cele 100 de orașe este de aproximativ 650 de miliarde de euro.
„Astfel, am colaborat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Energiei”.
„Bugetul național, rol esențial în susținerea proiectului“
Ovidiu Cîmpean a precizat că bugetul național ar trebui să joace un rol esențial în susținerea inițiativei.
„Cred că bugetul naţional trebuie să joace un rol esenţial în susţinerea acestei iniţiative, deoarece, deşi oraşele vor accesa fonduri nerambursabile prin programe regionale, fondul de modernizare şi alte surse de finanţare, acestea nu vor fi suficiente. În acest sens, lucrăm deja la o ordonanţă de urgenţă împreună cu Ministerul Energiei, care s-a angajat să aloce 300 de milioane de euro pentru proiecte precum energie regenerabilă, transport public nepoluant, eficienţă energetică şi iluminat LED, toate în sprijinul obiectivelor acestei misiuni”, a precizat Ovidiu Cîmpean, potrivit sursei citate.
De asemenea, el a informat că a inițiat un dialog cu partenerii de la Ministerul de Externe din Norvegia.
„După încheierea programelor anterioare în aprilie, am început negocierile pentru noua perioadă de finanţare la nivel european. Săptămâna trecută a fost semnat acordul de finanţare între Spaţiul Economic European, Norvegia şi Comisia Europeană, oferind acces statelor care beneficiază de fonduri de coeziune la granturi SEE şi norvegiene. Acest program va concentra investiţiile în oraşele care îşi propun să atingă neutralitatea climatică, asigurând astfel o finanţare sustenabilă şi echitabilă pentru tranziţia către oraşe verzi”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
Cluj-Napoca, primul oraș care are aprobat planul de acțiune climatic
Ovidiu Cîmpean a precizat că mecanismul de finanțare nu este definit complet. El a explicat că vor fi lansate apeluri de proiecte către orașele din M100, iar o parte din bani vor fi prelocați fiecărui oraș pentru a-și finanța proiectele din planul de acțiune climatică.
Cluj-Napoca este primul oraș la nivel național și printre primele 10 la nivel european, care are planul de acțiune climatic aprobat.
„Fiecare oraş va avea nevoie de trei elemente: planul de acţiune climatică, lista de investiţii şi un contract climatic. Fiecare proiect trebuie să aibă un calculată reducerea emisiilor de CO2 şi impactul concret. Acest lucru ne va permite să evaluăm cum finanţarea din planurile de acţiune contribuie la reducerea emisiilor de carbon. Intenţionăm să aplicăm aceeaşi strategie şi pentru cele 10 oraşe. Dacă unul sau mai multe oraşe nu reuşesc să depună proiecte pe o anumită componentă, fondurile neutilizate vor fi redistribuite într-un «fond comun», unde cele 10 oraşe, plus cele 3 oraşe pilot, pot aplica cu proiecte din Planul de Acţiune Climatică aprobat la nivel european. Proiectul pentru cele 10 oraşe va fi implementat până în 2035, cu o alocare totală de 1 miliard de euro până în 2030, urmând ca după 2030 să obţinem noi finanţări”, a mai explicat Ovidiu Cîmpean.
Cluj-Napoca şi-a propus o reducere cu 80% a emisiilor
Ovidiu Cîmpean a precizat că municipiul Cluj-Napoca vrea să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor. El a explicat că pentru celelalte orașe vor fi extinse spațiile verzi, se vor realiza parcuri fotovoltaice, se va monta iluminat cu LED și se va implementa transport public 100% nepoluant.
„Totodată, doar mijloacele transport electric nepoluant sau pe bază de hidrogen nu sunt suficiente. Trebuie să avem şi benzi dedicate pentru transportul public, piste de biciclete, trotuare mai largi şi culoare pietonale”, a precizat Ovidiu Cîmpean.
Conceptul de „oraş de 15 minute”
Secretarul de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că „oraş de 15 minute” înseamnă că toate cartierele vor avea facilitățile esențiale aproape de casă, pentru ca oamenii să nu fie nevoiți să traverseze orașul pentru a ajunge în parc, la școală sau grădiniță.
„De exemplu, la Cluj-Napoca am identificat zonele care necesită spaţii verzi sau locuri de joacă pe baza unui model de deplasare de 5,10 şi 15 minute pe jos, iar strategia noastră urmăreşte să răspundă acestor nevoi. Un aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este că oraşele nu trebuie să investească în soluţii care agravează problema, cum ar fi parcările sau pasajele subterane. Extinderea infrastructurii pentru maşini private va face tranziţia la o mobilitate sustenabilă mult mai dificilă în anii următori”, a declarat Ovidiu Cîmpean.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
