Administrație
Clujul, în topul județelor cu cele mai multe locuri de joacă pentru copii
Clujul se află pe locul doi pe țară în ceea ce privește numărul locurilor de joacă pentru copii, arată o analiză a unei companii care monitorizează piaţa de construcţii şi proiectele de investiţii.
Clujul se află pe locul doi pe țară în ceea ce privește numărul locurilor de joacă pentru copii/ Foto: Municipiul Cluj-Napoca - Facebook
Un nou loc de joacă se construieşte în România în fiecare zi însă numai puţin peste jumătate dintre locurile de joacă construite sunt în spaţii publice în care copiii pot avea acces neîngrădit, arată o analiză a unei companii care monitorizează piaţa de construcţii şi proiectele de investiţii.
Timiş (35), Cluj (33) şi Sibiu (28) sunt judeţele în care se construiesc cele mai multe locuri de joacă. Cu 27 de locuri de joacă, Bucureştiul este urmat de judeţele Bihor (cu 26 de locuri de joacă noi) şi Constanţa (25 locuri de joacă), potrivit analizei IBC Focus care a monitorizat în ultimul an (mai 2021 - mai 2022), prin platforma Victa.ro, 628 de şantiere şi proiecte ce reprezintă şi construirea de locuri de joacă.
„Monitorizăm şantierele de pe întreg teritoriul ţării şi este important să vedem care sunt cei mai activi dezvoltatori de proiecte de locuri de joacă. Vestea bună este că majoritatea proiectelor sunt noi - 360, la nivel naţional. Practic, putem spune că în fiecare zi în România se construieşte un nou loc de joacă. Un sfert dintre proiectele monitorizate sunt locuri de joacă existente care se află în modernizare în prezent”, a declarat Andrei Spătaru, CEO al companiei IBC Focus.
Analiza IBC Focus nu a luat în calcul achiziţiile directe făcute de diverse autorităţi pentru echipamente de locuri de joacă. Conform SEAP, în ultimele 12 luni au fost identificate circa 100 de astfel de achiziţii, iar valoric nu sunt reprezentative.
Statul este cel mai mare şi important investitor în crearea de locuri de joacă pentru copii în condiţiile în care peste 80% din locurile de joacă monitorizate sunt cu finanţare de la stat. Pe de altă parte, aproape jumătate (45%) dintre locurile de joacă anunţate sunt create în cadrul grădiniţelor, şcolilor şi creşelor. În general, aceste locuri de joacă nu sunt deschise publicului larg. În prezent, există în lucru un proiect legislativ care îşi propune să permită folosirea gratuită a terenurilor de sport din curtea şcolii şi în afara orelor de program, subliniază sursa citată.
„De asemenea, sectorul privat contribuie la realizarea de locuri de joacă, dar investiţiile sunt reduse (de exemplu, în cazul ansamblurilor imobiliare care uneori sunt obligate să creeze spaţii de joacă, puţini sunt aceia care investesc în calitate.) Mai mult, spaţiile nu sunt întreţinute corespunzător pentru că puţine ansambluri mai investesc ulterior în întreţinerea locurilor de joacă. Tot în zona privată mai sunt hotelurile şi pensiunile, care creează spaţii mici de joacă pentru a atrage familii - dar nici aici investiţiile nu sunt semnificative. Deşi nu sunt numeroase, cele mai moderne investiţii în locuri de joacă sunt realizate de către investitori privaţi, marea majoritate fiind dezvoltate ca businessuri antreprenoriale noi. Aceste investiţii pot fi remarcate de obicei în marile centre comerciale (mall-uri) sau în spaţii tematice dedicate”, se arată în analiza de specialitate.
Locurile de joacă nu sunt dotate, decât în mică măsură, cu echipamente de joacă destinate copiilor cu dizabilităţi, estimările indicând faptul că doar 5-7% dintre spaţiile de joacă create în România au astfel de echipamente, potrivit lui Andrei Spătaru.
CITEȘTE ȘI:
