Artă & Cultură
FOTO. Cum se îmbrăcau „de sărbătoare” femeile hoștezene, agricultorii de cinste ai Clujului de altădată?
Hoștezenii, vechii grădinari de seamă ai Clujului, făceau cinste orașului, prin priceperea și hărnicia care îi caracteriza. O fotografie din secolul trecut arată cum se găteau femeile hoștezene în zilele de sărbătoare.
„Două femei în port de sărbătoare caracteristic hostezenilor”, Cluj, 1959. Autor: Nicolae Moraru; Sursa foto: Clujul și clujenii/ Facebook
Hoștezenii făceau cinste Clujului în vremuri de altădată, fiind vestiți pentru priceperea și hărnicia lor. Ei erau buni cunoscători ai agriculturii și au pus, vreme de câteva secole, legume proaspete și gusoase pe mesele clujenilor.
O fotografie surprinsă cu peste 50 de ani în urmă ilustrează portul carasteristic hoștezenilor pentru zilele de sărbătoare, când femeile se găteau cu cele mai bune croituri și se întâlneau la biserică sau la colțul străzii să mai schimbe o vorbă. Fotografia a fost surprinsă în 1959 și face parte din colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Clujenii care încă își amintesc vremurile când hoștezenii dominau piețele agroalimentare din oraș arată că buna-cuviință, curățenia și hărnicia sunt atributele care vin în minte oricui a avut contact cu această comunitate a Clujului, care a dispărut treptat în ultimii 60 de ani.
„Două femei din comunitatea de hostezeni îmbrăcate în port de sărbătoare. Portul este compus din năframă pe cap, cămasă croită strânsă pe trup, cu mâneci adunate în manșete strâmte, ornamentate cu mici volănașe și dantelă, vestă (laibăr), fustă, șorț plisat, cizme. Deși portul reține structural vechiul port țărănesc maghiar croiul cămășii, al fustei, tehnicile și materialele utilizate în confecționarea acestui port indică puternica influență a portului citadin. Hostezenii sunt o comunitate de origine germană, foarte redusă numeric azi, stabilită în suburbiile nordice și estice ale cetății Cluj, în lunca Someșului, încă din sec. al XIII-lea, o populație maghiarizată, azi asimilată, de confesiune reformată. Hostezenii aveau încă din perioada modernă statutul de orășan-grădinar, preluând, în sec. al XIX-lea, în cadrul cunoștințelor agricole pe care le aveau și din tehnicile agricole de la legumicultorii bulgari stabiliți în zona Clujului”, se arată pe pagina de Facebook Clujul și clujenii.
Muzeu al hoștezenilor, la Biserica Reformată
În prezent, un muzeu al hoștezenilor este amenajat în cadrul Bisericii Reformate de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr.41. Intrarea este liberă şi se face cu însoţitor din partea parohiei. Programul parohiei este în zilele lucrătoare de la 9.00 la 12.00 dimineaţa şi de la 16.00 la 18.00 după-amiaza.
Avocatul Bányai József, descendent dintr-o veche familie de hoștezeni, este inițiatorul unui muzeu dedicat memoriei acestei comunităţi, care a fost amenajat pe trei etaje în unul din turnurile Bisericii Reformate din Oraşul de Jos (Biserica cu două turnuri, în dreptul Regionalei CFR). O bucătărie tradiţională hoştezenească a fost recreată până la ultimul amănunt. Mobilă veche, recondiţionată, diferite obiecte gospodăreşti de uz casnic, cum este şi soba veche sau fierul de călcat tradiţional care funcţiona cu cărbune şi diferite obiecte de ornament, sunt câteva dintre obiectele muzeului. Pe lângă bucătăria tradiţională, vizitatorii muzeului mai pot vedea şi o cameră amenajată specific unei gospodării hoştezeneşti, dar şi o expoziţie de fotografie. Toate piesele provin din donaţiile membrilor comunităţii de hoştezeni.
Istoria hoștezenilor
Hoştezenii sunt gradinarii legendari ai Clujului, care au dispărut în urma extinderii oraşului în anii 1978 - 1984. Hoștezenii reprezentau mai mult decât o breaslă, erau un popor. Aceștia au fost aduși din Ungaria și aveau influențe germane. Ei se situau în zona Gheorgheniului de azi, a Mărăștiului (în special zona cu strada Paris, Gheorghe Lazăr, etc.) și Horea (strada Gării mai ales). Acela era considerat Orașul de Jos în secolul al 18-lea.
Nu erau considerați țărani, ci agricultori sau grădinari de înaltă speță, deși duceau un trai modest. De la ei cumpărau legume și fructe doar aristocrații, fiind considerate cele mai proaspete și bune întotdeauna. Erau văzuți ca cetățeni ai Clujului, deși locuiau, în mare parte, în afara cetății, acest lucru fiind benefic agriculturii. Însă în caz de pericol, aceștia puteau conta oricând pe apărarea din partea celor din cetate.
Odată cu Revoluția „socialistă/comunistă”, ei au fost deposedați și de pământ, și de locuințe. Câțiva s-au reprofilat, angajându-se la Căile Ferate pentru a suplini veniturile, dar rapoartele arată că foarte mulți au ajuns să se sinucidă atunci, din cauza faptului că li s-a „smuls” modul de viață pe care îl aveau.
Situația actuală a familiilor de hoștezeni
Acum mai sunt aproximativ 20-30 familii hoștezenești, majoritatea fiind în zona Iris, Dâmbul Rotund. O mică parte din felul în care trăiau, aspectul locuinței lor și a portului poate fi observată și azi în turnurile Bisericii cu două turnuri din Cluj, biserică care a aparținut acestora. Totodată, acolo poate fi ascultat, din când în când, corul Gabriel Betleem, vechi de mai bine de 150 de ani, care păstrează tradiția hoștezenească.
CITEȘTE ȘI:
