Artă & Cultură
Imagini superbe din Clujul de altădată. Cum arăta Piața Mihai Viteazul fără statuie. FOTO
Piața Mihai Viteazu din municipiul Cluj-Napoca este a doua cea mai importantă piață din oraș, după Piața Unirii. Piața Mihai Viteazu este una dintre cele mai importante obiective din oraș și din Transilvania.
Foto 1: Din Clujul anului 1961, Ziarul „Scânteia
Piața Mihai Viteazu este un loc încărcat cu istorie, care foarte puțini îi știu adevărata poveste.
Piața Mihai Viteazu, o istorie zbuciumată
În ultima parte a secolului al XIX-lea, în zona Pieței Mihai Viteazu a fost mutată piața de mărfuri a orașului și s-a construit o cale ferată destinată transportului de oameni și marfă care mergea până în această piață. După o serie de accidente calea ferată a fost desființată în 1902. Întotdeauna, Piaţa Mihai Viteazul a fost considerată „inima” comerţului clujean. În 1904, Piaţa Mihai Viteazul era aproape la fel de animată ca şi în ziua de astăzi.
CITEȘTE ȘI:
„La pas” prin Clujul de altădată. Cum arăta Piața Mihai Viteazu, în anii '60?
FOTO. Cum se îmbrăcau „de sărbătoare” femeile hoștezene, agricultorii de cinste ai Clujului de altădată?
O mulţime de persoane se plimbau pe aleile pieţei, zona ei centrală fiind ticsită de comercianţi. Aceştia aveau standuri din lemn acoperite cu prelată, pentru protecţia legumelor şi fructelor.
Până în 1919, piaţa nouă a oraşului a purtat numele lui István Széchenyi, conte de Szécheny, celebru om politic şi istoric din Imperiul Habsburgic, devenit, la un moment dat, ministru al Transporturilor. Ulterior după Unirea din 1918, numele pieţei a fost schimbat în „Mihai Viteazu”, în cinstea marelui domnitor român care a reuşit să unească ţările române. Ulterior, după 1970, în central pieţei a fost instalată o statuie ecvestră a marelui conducător de oşti, care acum este într-un proces de reabilitare.
În perioada anilor ’50 au fost construite o serie de blocuri, inclusiv cel cu fostul cinematograf Republica, actualul cinematograf „Florin Piersic”. Acestora li s-a adăugat ulterior hala agroalimentară, iar o serie de case au fost demolate.
În altă fotografie poate fi observată Piața Mihai Viteazu în 1957 și oamenii care s-au strâns la tarabe pentru a cumpăra fructe și legume.S tatuia ecvestră a lui Mihai Viteazul a fost amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele abia în anul 1976.
La începutul anului 2022, USR PLUS a prezentat, într-o conferință de presă, amendamentele depuse la proiectul de buget al municipiului Cluj-Napoca. Amendamentele se referă la proiecte în domeniul educației, sănătății și îmbunătățirii infrastructurii în special în cartiere, însă și în centru. USR PLUS a propus demolarea Hotelului Cristian, o reamenajare a căilor de acces în piața agroalimentară, una dintre cele mai populare din oraș, dar și o reamenajare a străzilor I.P. Voinești și Ploiești.
Statuia lui Mihai Viteazu trebuia să fie amplasată în Alba Iulia
Generalul Ion Coman, care în anul 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial, macheta statuii lui Mihai Viteazu intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie amplasată lângă Sala Unirii.
S-a ridicat și obiecția că statuia este cam înaltă față de clădirile din zonă, deși acesta nu era un argument hotărâtor, care să o elimine. Însă, fără a ține seama de argumente, Nicolae Ceaușescu a intervenit, și i-a dat câștig de cauză lui Oscar Han. Argumentul lui era, mai degrabă, de natură sentimentală și pornea de la ideea că Oscar Han, născut în 1891, ajunsese la o vârstă destul de înaintată și exista probabilitatea ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă.
CITEȘTE ȘI:
„Oră de vârf” pe Feleac, în anii '50. Cum arăta intrarea în Cluj în secolul trecut?
Parcurile Clujului de altădată. Care erau cele mai faine locuri de joacă, în urmă cu câteva decenii?
Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea „Mihai Viteazul” să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia.
După mai multe discuții în contradictoriu, Nicolae Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj-Napoca, deoarece aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin, reprezentat în Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj, care, din punct de vedere istoric vorbind, se identifică cu comunitatea maghiară, mai degrabă, decât cu românii.
CITEȘTE ȘI:
