Artă & Cultură
Clujul de altădată. Clădirea de Finanțe, primul palat administrativ al Clujului istoric. FOTO
Zilnic trecem pe lângă clădiri fără să le cunoaștem de multe ori istoria. Orașul găzduiește atât clădiri cu o bogată istorie și arhitectură, cât și palate care îți taie respirație în momentul în care treci pe lângă ele.
Clujul de altădată. Clădirea de Finanțe, primul palat administrativ al Clujului. FOTO
Lângă Palatul de Justiție se află Palatul de Finanțe, primul palat administrativ al Clujului. Acesta a fost construit în fosta Piață Huniade (actuala Piață Avram Iancu).
Clădirea aflată în colțul de sud-est a actualei piețe Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost proiectată de arhitectul Maetz Frigyes, proprietarul unei fabrici de cărămidă, în stil neo-renascentist.
Construită între anii 1885-1887, edificiul are două etaje și cuprinde 101 camere și dependențe. Acest edificiu este înconjurat cu decorațiuni simple și sobre cu bosaje orizontale la parter, în timp ce etajele superioare sunt decorate cu cărămidă klinker (cărămidă rezistentă la șocuri termice, chimice și mecanice-n.red.) care evidențiază perechile de ferestre cu ancadramente albe. Un element care aduce farmec și uimire clădirii din piața Avram Iancu este balconul din fier forjat amplasat pe colțul primului etaj, care poate fi văzut și astăzi.
Palatul de Finanțe, printre singurele palate din Cluj care și-a păstrat funcția inițială
Palatul de Finanțe este unul dintre puținele palate din Cluj care și-au păstrat de-a lungul anilor funcția inițială.
În perioada 1867-1877 a avut loc reorganizarea comitatelor, iar Clujul a devenit capitala comitatului. În urma acestui rol atribuit, Clujul avea nevoie de construirea unor instituții administrative.
După anul 1870, Transilvania a ajuns să se dezvolte din punct de vedere economic. Din cauză că multe birouri ale funcționarilor erau în câteva clădiri închiriate din oraș s-a decis ca prima clădire oficială care să reflecte autoritatea statului să fie Palatul de Finanțe. Cu toate că unii arhitecți spun că lipsa de experiență a lui Maetz Frigyes s-a văzut în proiectarea interioară a Palatului Finanțelor, clădirea din Piața Avram Iancu este funcțională și astăzi, după 130 de ani.
Palatul de Justiție
La fel ca și Palatul Finanțelor, Palatul de Justiție și-a păstrat rolul administrativ până în ziua de astăzi.
O altă clădire reprezentativă a secolului XX este Palatul de Justiție. Edificiul a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic, un stil arhitectural care era foarte des întâlnit la începutul secolului al XX-lea. În prezent palatul este situat la intersecția dintre Calea Dorobanţilor şi Piața Ștefan cel Mare.
Clădirea face parte din ansamblul arhitectonic din Piața Avram Iancu care mai cuprinde Clădirea Operei Române, Teatrul Naţional, Clădirea Prefecturii, Palatul Finanţelor, Direcţia Căilor Ferate, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe, toate fiind construite ca palate încăpătoare, cu adiţionări de încăperi concepute ca birouri, cu intrări şi scări monumentale, urcând spre saloanele de şedinţă şi festivităţi.
Clădirea Palatului de Justiție are forma unui patrulater și conține 13 curți interioare. Intrarea principală în palat se face din Piața Ștefan cel Mare. La intrare pot fi găsite patru coloane poziționate câte două de-o parte și de alta a ușii. Acestea susțin un mic balcon care poate fi văzut deasupra intrării principale.
Elementul care îi conferă Palatului Justiției o frumusețe aparte este cupola construită în partea vestică a edificiului. Cupola are o înălțime de aproximativ 9 metri, 29 de metri lungime și 9 metri lățime, fiind ornamentată cu piese din fier forjat și având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de eternit (material care rezistă foarte bine la intemperii și la foc -n.red.).
Palatul și-a păstrat și în prezent funcția pentru care a fost construit în el funcționând mai multe instanțe judecătorești, printre care şi Curtea de Apel Cluj. Pentru o perioadă ea adăpostind și alte instituții de stat ca Biblioteca Județeană Octavian Goga din Cluj, Editura Kriterion, Facultatea de Științe Economice, Școala Populară de Artă sau Notariatul de Stat.
CITEȘTE ȘI:
