Artă & Cultură
Palatul Urania, clădirea care a găzduit primul cinematograf profesionist din oraș. FOTO
Din ce în ce mai multe persoane sunt pasionate de arta cinematografică. Însă puțini știu că primul cinematograf profesionist în orașul din Inima Transilvaniei datează de pe vremea filmului mut.
Palatul Urania, clădirea care a găzduit primul cinematograf profesionist din oraș. FOTO/ Sursa foto 1: Pantelimon Felicia-Facebook, Foto 2: Palatul Urania, Cluj- Facebook
Palatul Urania este situat pe strada Horea din Cluj-Napoca și spre surprinderea multora a găzduit primul cinematograf profesionist din oraș.
Acest edificiu a fost construit în anul 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter și reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri în stil secession din Cluj.
Proprietarul palatului din acea vreme, András Udvary, era un mare pasionat al cinematografiei și a decis că Palatul Urania este locul perfect pentru amplasarea cinematografului.
Clădirea Urania a fost printre primele palate construite în oraș, fiind gândit să găzduiască în interiorul său un cinematograf, restaurante şi o cofetărie, iar la etajele superioare, un număr de 17 apartamente.
Cinematograful din Palatul Urania, cel mai luxos din Cluj
În primele decenii ale secolului al XX-lea, cinematograful din incinta Palatului Urania a fost unul din cele mai luxoase din Cluj, având o capacitate de 500 de locuri şi avea chiar încălzire centrală şi ventilație. Totuși clădirea era nonconformistă pentru acele vremuri, având basoreliefuri cu bărbați dezbrăcați pe fațada clădirii. Acest detaliu a atras critica și disprețul urbei care le considerau vulgare și nepotrivite.
Cinematograful a început să prindă în popularitate în rândul locuitorilor, iar în anul 1964 și-a schimbat numele în 23 August, în amintirea zilei de 1944 când România a început războiul anti-german După revoluția din 1989 cinematograful din incinta Palatului Urania a fost redenumit Favorit. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Incendiul de la Urania
Conform ziarelor vremii, în noaptea de 9 ianuarie 1927, Palatul Urania a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil cauzat de la o țigară aprinsă. Jurnaliștii relatau că flăcările au distrus acoperișul palatului, iar panica creată a atins cote maxime.
Potrivit pasajului preluat de istoriafilmului.ro din ziarul Patria, anchetatorii au descoperit că incendiul a fost pornit cel mai probabil, din greșeală, de către două persoane care au încercat să jefuiască apartamentul cofetarului aflat la mansardă. Cei doi au fost speriați de un anumit zgomot și s-au ascuns într-un dulap unde au stat ascunși mai mult timp. Conform pasajului din ziar, unul dintre hoți și-a aprins o țigară, iar de acolo a început tot incendiul.
„Aseară, [9 ianuarie 1927], la orele 7, un violent incendiu a izbucnit în palatul cinematografului «Urania» din Calea Regele Ferdinand, producând o chinuitoare panică în rândul spectatorilor filmului «Taras Bulba». Flăcările au încins într-o clipă acoperișul edificiului, amenințând serios şi clădirea vecină (…) Noaptea târziu focul a fost localizat. Astăzi dimineață [11 ianuarie 1927] autoritățile s-au prezentat la fața locului, începând cercetările. Erau de față domnii: Debău, directorul Prefecturii poliției, comisar Aurel Drăghiciu, șeful Diviziei de urmăriri şi comandantul pompierilor. Din cercetările de până aici rezultă fără nici o îndoială, că focul a luat naștere în podul casei, dar în ce mod nu s-a putut încă stabili.
Există o supoziție foarte interesantă, întemeiată pe declarația fiului portarului, care susține, că îndată după declararea incendiului, el, care se găsea la reprezentația cinematografului, a fugit în direcția dinspre unde ieșeau flăcările şi a întâlnit doi indivizi îmbrăcați în haine de soldați, care coborau agitați treptele.
De aici s-a tras apoi următoarea concluzie. Cei doi indivizi au încercat după toate probabilitățile o spargere în casa cofetarului A. Cseke, care locuiește în mansarda edificiului, dar fiind surprinși de cineva, sau auzind vreun zgomot, s-au refugiat în pod, unde au stat mai multă vreme ascunși.
Se poate ca indivizii refugiați în pod să fi aprins țigară, din care a luat naștere apoi focul, iar ei profitând de situația alarmantă au putut dispărea.
Aceasta este supoziția oficială…Noi însă nu putem împărtăși asemenea prezumții. Căci nu se poate explica cum, acești doi, să zicem soldați, să fi încercat o spargere, chiar în locuința săracă a unui cofetar şi chiar în mansarda edificiului, de unde în caz de surprindere, este foarte problematică scăparea. Ori, poate criminalii niciodată nu se gândesc că vor fi prinși?
Căci numai în acest caz s-ar putea menține prezumția, care n-are la bază decât declarația unui om speriat.
Cercetările ulterioare vor dovedi desigur, că ancheta de astăzi a început pe căi greșite. Să nu fie vre-o inducere în eroare din partea vre-unui interesat? S-ar putea presupune şi aceasta.
Întrebat asupra cauzelor nașterii focului, proprietarul edificiului – Andrei Udvari – nu ne-a știut da nici o lămurire, dovadă, că nu este o fire fantezistă, care să atribuie această năpastă asupra lui, unor aventurieri de film cum o fac alții.
Pagubele sunt enorm de mari. A ars întreg acoperișul marei clădiri, care între împrejurările actuale valorează pe puțin la două milioane lei. O parte din pagubă însă se va restitui, acoperișul fiind asigurat la societatea «Franco-Română» pentru valoarea de un milion de lei.
În locuințele din etajul trei nu s-a produs nici o pagubă, edificiul fiind modern, construit în întregime din beton armat şi care a costat – după declarațiile proprietarului – acum 16 ani, frumoasa sumă de 500 mii coroane aur”, pasaj preluat din ziarul Patria, „A ars palatul cinematografului «Urania»”, Anul IX, Nr.5, 11 ianuarie 1927, pagina 3
Sursa foto:
numărul 1: Pantelimon Felicia-Facebook
numărul 2: Palatul Urania, Cluj-Facebook
CITEȘTE ȘI:
