Economie
Opinie. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Reacții la reglementarea prețului la utilități: «Dacă vrei lemn cu 400 lei, du-te în pădure cu drujba și taie-ți-l singur!»”
Titlul este reacția unui furnizor la impunerea unui preț fix la lemnul de foc și într-o măsură, pregătește pentru ce va urma.
Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj
Să fie foarte clar. Orice guvernare poate fixa prețurile la orice serviciu sau produs, cu atât mai mult în condiții de forță majoră. Ceea ce nu poate face însă nici o guvernare este să oblige furnizorii să vândă acel serviciu sau produs la prețul impus fără să ofere o formă de compensare.
Furnizorul va acționa ca la manual, fie se va opri din livrări (poate va intra în faliment), fie va găsi un alt produs, nereglementat, pe care îl va vinde mai scump ca să compenseze pierderea, fie va găsi un culoar de speculă, fie pur și simplu, dacă este suficient de mare, se va deplasa în altă piață și va vinde la prețul care îi convine.
Cel mai bun exemplu al unei piețe reglementate disfuncțional este piața medicamentelor generice din Uniunea Europeană. Fiecare țară reglementeaza prețurile folosind algoritme sofisticate prin care impun furnizorilor să vină la cel mai mic sau la unul dintre cele mai mici prețuri.
Rezultatul este vizibil la nivelul întregii uniuni:
- penurii de medicamente uzuale, cele care sunt de regulă (forțate să fie) ieftine, pentru că medicamentul devine nerentabil și este scos din nomeclatorul furnizorului;
- creșteri paradoxale de prețuri: nu sunt creșteri reale ci este înlocuit medicamentul ieftin cu o variantă mai scumpă;
- export paralel, în cuvinte simple, este luat medicamentul dintr-o țară în care prețul este mic și este revândut într-o țară în care prețul este mare și,
- vârf de gamă, specula „legală”, medicamentul este adus din altă țară pacientului disperat, la prețuri exorbitante.
„Vrei un medicament de 20 de lei, du-te și fabrică-ți-l singur!”
Uitați poveștile cu accesul la medicamente al paciențiilor grav bolnavi, al copiilor, al pensionarilor, etc., piața lucrează după regulile de nezdruncinat, brutale în cazul de față, ale cererii și ofertei. Într-o parafrază a titlului de mai sus, care va afecta emoțional cititorii, „Vrei un medicament de 20 de lei, du-te și fabrică-ți-l singur!”.
Așa va fi și într-o piață reglementată a surselor de energie, fie ele lemn, gaz, cărbune, petrol, apă, vânt, soare, hidrogen, etc., convenționale sau nu, decarbonificate sau nu, suprasubvenționate sau nu. Furnizorii de energie au aceleași variante precum furnizorii de medicamente:
- nu vor mai livra dacă vor fi obligați să vină cu un preț neverosimil, generând penurie severă,
- se vor duce în altă parte să vândă mai scump, nimeni nu-i poate opri;
- vor înlocui forme de energie cu preț reglementat cu unele nereglementate;
- vor recurge la sisteme „legale” de speculă, vor vinde la un preț mai mare de comun acord cu clientul, care nu are încotro.
Știți ce fac autoritățile din România când dispare din piață un medicament care devine nerentabil din cauza prețului impus? Aduc pe nevoi speciale, de la un alt furnizor, un medicament similar, însă la un preț mult mai mare. Ridicol, nu? Vrei să plătești mai puțin și ajungi să plătești mai mult.
Așa se va ajunge și în cazul energiei, dacă se trece la prețuri reglementate. Vom sfârși prin a aduce energie la cele mai mari prețuri.
Problema are rădăcini mai adânci. UE consideră a fi simple „mărfuri” o serie de servicii și produse absolut vitale – inclusiv medicamentele și energia - lăsând să funcționeze „libera circulație a mărfurilor în spațiul comunitar”, deși acestea au prețuri impuse la niveluri diferite în multe țări. Iar asta nu poate duce decât la efecte perverse.
Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj.
CITEȘTE ȘI:
