Economie
INS: Rata anuală a inflației a scăzut la 15,3% în octombrie
Rata anuală a inflației a coborât la 15,32% în luna octombrie, potrivit raportului publicat vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Recent, Banca Națională a României semnala că rata inflației își va menține creșterea moderată, dar economia românească și-ar putea reveni abia în prima jumătate din 2024.
Rata inflației a coborât la 15,3% în luna Octombrie/ sursa foto: Foto: pixabay.com
Inflația scade, prețurile cresc
Rata anuală a inflaţiei a coborât la 15,32% în luna octombrie a acestui an, de la 15,88% în septembrie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 20,58%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,37%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,31%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează agerpres.ro
„Preţurile de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2022 au crescut cu 1,3%. Rata inflaţiei de la începutul anului (octombrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 14,5%.
Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 - octombrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2020 - octombrie 2021) este 12,4%", se spune în comunicatul INS.
Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna octombrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2022 este 101,35%. Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,5%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2021 - octombrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2020 - octombrie 2021) determinată pe baza IAPC este 10,8%.
Banca Naţională a României menţiona, marţi, într-un comunicat de presă, că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024.
„Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.
Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflaţiei după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului şocurilor globale pe partea ofertei - inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în august 2023 - precum şi manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaţioniste, alături de influenţele decurgând din probabila restrângere şi închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023”, se spunea în comunicatul BNR.
Economia și-ar putea reveni ușor abia în 2024
Conform Băncii Naționale a României, cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrele III și IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Față de aceeași perioadă a anului trecut, PIB își va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.
- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;
- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Printre factorii de risc ce influențează economia românească, inclusiv piața monetară, BNR amintește războiul din Ucraina, sancțiunile asociate conflictului de la granițele României, impactul prezumat, precum și durata schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, conduita politicii fiscale.
CITEȘTE ȘI:
