Economie
Unde dai și unde crapă! Atacarea la CCR a ordonanței privind „suprataxarea muncii part-time” ar putea aduce creșterea impozitelor pe locuințe încă din 2023
Atacarea la Curtea Constituțională a Ordonanței 16/2022 produce efecte la care nu se aștepta nimeni: dacă ordonanța nu intră în vigoare, majorarea impozitelor pe proprietate se va aplica de la 1 ianuarie 2023, în loc de 2025
Atacarea la CCR a ordonanței privind „suprataxarea muncii part-time” ar putea aduce creșterea impozitelor pe locuințe încă din 2023. FOTO: Depositphotos.com
Partidele USR și Forța Dreptei au atacat miercuri la Curtea Constituțională (CCR) modificările la Ordonanța 16 care prevedea suprataxarea muncii part-time, blocând intrarea în vigoare a tuturor modificărilor prevăzute în lege, scrie Hotnews. Cea mai importantă dintre ele se referă la amânarea creșterii impozitului pe proprietate până în 2025.
Din cauza sesizării, Ordonanța 16 nu va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare până nu se pronunță Curtea, iar dacă nu ajunge la timp, ea nu va mai fi promulgată anul acesta. Astfel, de la 1 ianuarie 2023 vor intra în vigoare automat dispozițiile din Codul fiscal, așa cum au fost ele publicate în Monitorul Oficial.
Așadar, creșterea impozitelor pe proprietate, a cărei amânare până în anul 2025 era prevăzută în OG 16, se va aplica încă din ianuarie 2023. Una dintre principalele modificări din Ordonanța 16 viza impozitele pe proprietate, care ar fi urmat să crească de câteva ori, prin introducerea grilei notarilor. Practic, s-au respins modificările adoptate de Senat și au rămas în vigoare cele din varianta inițială, cea adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial. Singura noutate ține de prorogarea termenului, care stipula că în loc ca grila notarilor să se aplice din 2023, ar urma să intre în vigoare doar din 2025.
Impozitul pe proprietate crește la Cluj și de trei ori
Codul fiscal a fost modificat în Senatul României. Printre modificări se numără o nouă formulă de calcul pentru impozitul pe proprietate, care se va calcula conform grilei notariale.
Creșterile se vor resimți mai ales în marile municipii, în timp ce în anumite zone noua formulă de calcul s-ar putea să nu ducă la creșterea impozitelor. Potrivit liderilor din Coaliție, în București, Cluj, Iași, impozitul pe proprietate ar putea crește cu peste 60%, scrie Radio Europa Liberă.
Nu se va mai face deosebirea între persoanele juridice și cele fizice, iar clasificarea se va face pe criteriul rezidențial sau nerezidențial. Dacă pragul minim este acum de 0,8 el va crește automat la 1%.
Adrian Vascu, fost președinte ANEVAR, a dat un exemplu de calcul pentru Cluj-Napoca privind noile impozite. Astfel, o casa situată din Cluj-Napoca cu o suprafață desfășurată de 295 mp și un teren în suprafață de 800 mp, zona C, are valoarea impozabilă la 31 decembrie 2021 de 479.000 lei și un impozit anual 958 lei.
Noua valoare impozabilă ar rezulta circa 718.500 lei care, dacă se menține cota de impozitare de 0.2%, va conduce la o valoare a impozitului în anul viitor de 1.437 lei față de 958 lei în acest an.
Alte prevederi se referă la:
- Pe ceea ce înseamnă dividende interimare va rămâne problema de interpretare. Practic, din Ordonanța 16 reiese că dacă o firmă a acordat dividende în cursul acestui an la un impozit de 5%, ar trebui să i se recalculeze de anul viitor și să plătească încă 3%.
- Consultanții fiscali nu vor putea beneficia de regimul de microîntreprindere, așa cum prevede Ordonanța 16.
- Pragul la microîntreprinderi care scade la 500.000 de euro se va aplica de la 1 ianuarie, chiar și pentru firmele care deja au depășit în 2022 plafonul de 1 milion de euro.
- Comercianții cu cifre de afaceri mai mari de 10.000 euro vor fi obligați să aibă POS.
Există o soluție: asumarea modificărilor de către guvern
Pentru ca Ordonanța 16 să poată fi, totuși, promulgată anul acesta, ar trebui ca CCR să se miște cât de repede, având în vedere că se apropie și sărbătorile de iarnă. Dacă s-ar mișca repede, ar trebui ca Iohannis să ia rapid o decizie, deoarece sunt schimbări importante de la 1 ianuarie.
Există însă încă o soluție: un artificiu prin care Guvernul să își asume adoptarea acelorași modificări. Ministerul Finanțelor ar putea să preia modificările adoptate de Parlament și să facă un proiect pe care să-l trimită Guvernului pentru adoptare. Pot băga măsurile chiar în noua Ordonanță trenuleț din 2022. Ce se va întâmpla, rămâne de văzut. Cert este că o decizie trebuie luată într-un sens sau în altul.
Vă amintim, Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care aprobă Ordonanța 16/2022 privind modificarea Codului Fiscal. Parlamentarii PSD, PNL și UDMR au votat menținerea suprataxării contractelor de muncă part-time.
Proiectul de aprobare a ordonanței a introdus o nouă modificare care stipulează că impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În varianta OUG 16/2022, dividendele erau impozitate cu 8%.
CITEȘTE ȘI:
