Economie
OPINIE. Dragoș Damian, Terapia Cluj: „Ai grijă ce cumperi de la headhunteri, târguri de cariere și platforme de recrutare. Azi e la reducere munca remote”
Ai grijă ce cumperi de la headhunteri, târguri de cariere și platforme de recrutare. Astăzi este la reducere munca remote. Mâine va fi la discount săptămâna de patru zile. Poimâine, ofertă specială la pensia la 45 de ani. Ai grijă ce cumperi, uită-te sub ambalaj.
Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj
Am trecut pe la multe dintre standurile târgului de cariere din Cluj-Napoca, trăgând cu urechea la ceea ce spuneau expozanții celor interesați de un nou job. „Esti relaxat, oricum îți face chatbox-ul toată treaba” (firmă de BPO). „Dacă nu ești căsătorită și nu ai copii, te poți muta în Italia” (firmă de inginerie). „Iți plătim naveta, sunt doar două ore pe zi de trafic” (firmă de medicamente).
Sigur că recrutorii de la stand mâncau și ei o pâine spunând ce îi învățau șefii lor să spună - iar asta, în general, este ceea ce analizele demonstrează statistic că majoritatea candidaților vrea să audă: „Hai la noi, nu e muncă grea!”. Erau dialoguri, promisiuni și oferte atât de tentante încât era extrem de greu să reziști magiei, chiar dacă erai fericit la actualul angajator.
Un job se „vinde” bine, mai ales la deficitul de forță de muncă din România. Între 1 și 6 salarii, în anumite cazuri 12, primește firma de recrutare care te plasează la un nou loc de muncă. Trebuie să înțelegi că o firmă de recrutare câștigă uneori mai mult decât câștigi tu de la noul angajator, în caz că îți iei tălpășița la 1-2 luni de la angajare. De aceea îți ambalează oferta în hârtie glossy cu fundă roz.
La fel cum astăzi, beneficiind de un buget de 1000 miliarde de Euro, se „vând” zdravăn sursele de energie hidro, solară și eoliană - deși cei care știu mai bine, agricultorii, spun că sunt capricioase și impredictibile - așa se „vând” conceptele și exprimentele din piața muncii, în funcție de cine ce bani dă ca sa le scoată pe tarabă. POS-DRU, cu zero efect în dezvoltarea resursei umane din România, a beneficiat în perioada 2007-2013 de peste 3 miliarde de Euro finanțare de la Uniunea Europeană. Munca remote în pandemie și de după pandemie la care tot mai mulți renunta a fost/este finanțată în Uniunea Europeana prin ajutoare de peste 50 de miliarde de Euro.
Aceste tendințe ale pieței muncii, „sponsorizate” cu zeci de miliarde de Euro și bazate pe sondaje manipulative – așa-i că vrei să lucrezi 4 zile în loc de 5? - nu pot fi naturale, sunt mai degraba experimente care vor avea ca rezultat o fractură tot mai mare între țările Uniunii Europene, care încă au modele diferite de dezvoltare economică. Sigur că atâta vreme cât românii, ucrainienii, turcii, indienii, pakistanezii, vietnamezii și filipinezii fac munca grea din fabrici, construcții, agricultură, sănătate, horeca și altele, nativii din țările intens digitalizate, robotizate și tehnologizate ale Uniunii Europene stau relaxați și muncesc de acasă.
În ultimii 10 ani, pornind de la cele mai bune intenții însa sfârșind cum nu se poate mai prost, Uniunea Europeana a devenit dependentă de gazul și petrolul din Rusia și de materiile prime și produsele finite din China și India. Suntem astăzi victimele crizei la care a dus aceasta dependeneta geamănă. Așadar - când va apărea în Uniunea Europeană următoarea criză dacă și românii, ucrainienii, turcii, indienii, pakistanezii, vietnamezii și filipinezii îmbrățișează digitalizarea, robotizarea și tehnologizarea? Cine va face atunci munca grea din fabrici, construcții, agricultură, sănătate, horeca și altele? Cât de durată va fi și cât va costa noua dependență a Uniunii Europene, cea de forță de muncă?
În orice caz, tu ai grijă ce cumperi. Ca la orice produs vândut, ambalajul strălucește, conținutul este deseori cu totul altceva decât ți-ai dorit.
Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj
____________________________________
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
