Economie
FMI a revizuit în jos prognoza de creștere economică a României, la 2,8%, în acest an
FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.
Creșterea economică a României va fi de 2,8% în acest an, o deteriorare față de prognoza anterioară a FMI/Foto: monitorulcj.ro
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Creștere economică modestă în acest an
Conform noilor prognoze ale FMI, după un avans de 2,1% anul trecut, economia va creşte la 2,8% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,6% în 2025. În octombrie, FMI estima un avans de 3,8% al PIB-ului României în 2024.
CITEȘTE ȘI:
Experții FMI au ajuns în România și s-au îngrozit. „V-ați întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiți fără să puneți nimic în loc și sacul a ajuns la fund”
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 6% şi de 4% anul viitor, de la 10,4% în 2023. În octombrie, FMI estima o creştere medie anuală a inflaţiei de 5,8% în 2024.
Deficit bugetar uriaș în 2023
Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB asumată de Guvern anul trecut a fost una ireală, în condițiile în care România a avut un deficit bugetar de 5,7 în 2023, în termeni cash și de 5,9% în termeni ESA, cu mult peste estimările prognozate, potrivit datelor oficiale ajustate la începutul acestui an.
Comisia Europeană a calculat însă, pentru anul 2023, un deficit bugetar mai mare pentru România, de 6,7%, față de cel comunicat de Guvernul României.
Cheltuielile suplimentare făcute de România nu sunt recunoscute de Guvern, situație în care guvernanții au transmis o solicitare către CE pentru a dezbate subiectul deficitului bugetar al României în cadrul următoare întâlniri a miniștrilor de Finanțe din spațiul comunitar.
Faptul că România nu reușește o gestionare predictibilă și transparentă a finanțelor, ci accentuează deficitul bugetar prin setul de măsuri fiscale adoptate și cheltuieli în creștere cu aparatul bugetar, poate duce la pierderea fondurilor europene convenite prin jaloanele PNRR.
Acest aspect ar putea avea urmări directe asupra proiectelor majore de infrastructură derulate sau asumate de România, precum construcția de infrastructură rutieră (autostrăzi), dar și în cazul proiectelor de infrastructură sanitară sau educațională derulate prin intermediul fondurilor europene.
Potrivit celor mai recent estimări publicate, Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
