Economie
Perspectiva ratingului României, revizuită de la stabilă la negativă. Agenția de evaluare S&P avertizează asupra riscului retrogradării la „junk”.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă a ratingului României, din cauza haosului fiscal și a deficitului uriaș, situație în care există riscul retrogadării la „junk” (gunoi).
Perspective economice sumbre din cauza deficitului uriaș. România, prea puțin sigură pentru investitori|Foto: monitorulcj.ro
După ce în decembrie 2024, agenția de rating Fitch a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă din cauza cheltuielilor excesive cu pensii și salarii, acum și agenția de evaluare Standard & Poor's avertizează România în privința riscurile la adresa finanțelor publice ale României din cauza cheltuielilor excesive.
CITEȘTE ȘI:
Ratingul României, negativ BBB- din cauza cheltuielilor excesive cu pensii și salarii
S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.
Perspective economice sumbre din cauza deficitului uriaș
S&P Global a confirmat vineri ratingurile României la „BBB-/A-3”, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, potrivit informării publicate de agenția de evaluare financiară.
Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.
CITEȘTE ȘI:
România merge în direcția opusă UE: Deficitul bugetar crește alarmant
„Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran «BBB-/A-3» pentru România”, menționează sursa citată.
În cazul scenariului negativ, S&P ar putea înrăutăți ratingurile dacă politicile Guvernului, alături de creșterea economică modestă, duc la deficite mai mari decât se estima pe termen mediu. În opinia agenției, aceasta ar avea ca rezultat o majorare mai semnificativă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând, de asemenea, deficitele de cont curent ale României.
În cazul scenariului pozitiv, S&P ar putea modifica perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se reduc substanțial.
România, ocolită de investitori
Înrăutățirea perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care Guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.
Agenția a înrăutățit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile la adresa finanțelor publice ale României.
Până în 2028, deficitele României vor depăși 6% din PIB, avertizează agenția de eevaluare financiară.
„În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depășit substanțial și consistent așteptările agenției”, menționează sursa citată.
Creșterea economică în 2024 a fost sub așteptările S&P în contextul în care cererea internă solidă a avut ca rezultat majorarea importurilor, iar agenția crede că perspectivele de creștere ale României rămân dificile în 2025.
Economia României continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, inclusiv tendințe demografice adverse, care vor persista pe termen lung. Scăderea populației aptă de muncă ar putea afecta creșterea economiei, alături de absența eforturilor de reformă pentru rezolvarea lipsei de competențe sau îmbunătățirea mediului de afaceri. În ultimul deceniu, populația aptă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar S&P se așteaptă ca tendința să se modereze doar marginal în următorii ani
Cheltuielile preelectorale au împins deficitul general guvernamental la aproape de 8,7% din PIB în 2024, iar S&P nu se așteaptă să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.
Politica fiscală a dus parțial la cel mai ridicat nivel al inflației din Europa Centrală și de Est (CEE).
CITEȘTE ȘI:
România, campioana inflației în UE. Prețurile au crescut cu 5,5% în ultimul an.
Deficitele generale guvernamentale ale României au depășit substanțial așteptările anterioare ale agenției, și, per ansamblu, deficitele se vor situa probabil în 2024 la 8,7% din PIB în termeni cash, comparativ cu previziunea anterioară a S&P, de 7,3% din PIB. Aceasta va face consolidarea fiscală în următorii ani mai dificilă decât se aștepta agenția.
Autoritățile au anunțat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri pe partea de venituri. Dar, deși autoritățile încearcă să consolideze mai rapid finanțele publice, S&P se așteaptă ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 și să scadă ușor sub 6% din PIB până în 2028, în absența unor ajustări fiscale suplimentare
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
