Economie
Două obstacole majore amenință echilibrarea bugetului. Analiză UBB.
Bugetul României pentru acest an a fost construit astfel încât să susțină repoziționarea statului pe o traiectorie către restabilirea echilibrului bugetar, însă principalele riscuri sunt reprezentate de instabilitatea politică internă și presiunile economice externe.
Analiză UBB. Riscuri majore pentru bugetul României: instabilitatea și provocările economice|Foto: monitorulcj.ro
Reechilibrarea bugetului și reducerea deficitului pot fi atinse însă doar printr-o guvernare economică responsabilă care să ia în calcul depășirea a două obstacole importante: instabilitatea politică internă și presiunile economice semnificative, atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, în contextul global actual, arată datele analizei analizei UBB realizate în cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor, potrivit clubantreprenor.ro
Inflație moderată și creștere economică de 2,5%
„În bugetul pentru acest an, au fost luate în calcul cifre de referință realiste care pot fi puse însă în pericol de evenimente neprevăzute în economia globală și locală. Mai exact, bugetul se bazează pe o creștere economică de 2,5% – mai mare decât cea de anul trecut – și o inflație anuală de 4,4%, mai moderată față de anul precedent. Astfel, guvernul a proiectat o creștere a veniturilor de 2,3% din PIB, respectiv o majorare a cheltuielilor cu doar 0,7% din PIB, rezultând un deficit bugetar de 7% la finalul anului 2025.
CITEȘTE ȘI:
Bugetul pentru 2025 a fost adoptat de Parlament. Proiecție de creștere economică modestă și deficit bugetar de 7%.
Acest deficit bugetar țintit ar reprezenta a scădere semnificativă de la deficitul de peste 8,6% al anului 2024, semnalând în același timp angajamentul guvernului de a readuce bugetul statului pe o traiectorie sustenabilă pe termen lung”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
În 2023, la fel ca și în anii precedenți, atât veniturile, cât și cheltuielile bugetare ale României (ca procentaj din PIB) s-au situat mult sub media Uniunii Europene, însă situația s-a schimbat complet în 2024.
Deficit bugetar uriaș
Dacă în 2023, cheltuielile bugetare ale României au fost cu 8,7% sub media UE, iar veniturile bugetare cu 11,8% sub media europeană, anul trecut, acest decalaj s-a accentuat și mai mult din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale din România, pe când veniturile au avut doar o creștere marginală. În consecință, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 8,6% din PIB, semnificativ mai mare decât în anul precedent, când a fost de 6,6%.
Cheltuielile, dar în special veniturile bugetare (% din PIB) sunt cu mult sub media UE. România are un spațiu semnificativ pentru îmbunătățirea colectării veniturilor și optimizarea cheltuielilor publice semnalează analiștii UBB.
CITEȘTE ȘI:
Ratingul României, negativ BBB- din cauza cheltuielilor excesive cu pensii și salarii
Bugetul de stat pentru 2025 mizează pe creșterea veniturilor. Se estimează un avans de 2,3 puncte procentuale (pp) din PIB, susținut de o absorbție mai bună a fondurilor europene și creșterea veniturilor fiscale.
Cheltuieli sub control. Creșterea acestora va fi limitată la 0,7 pp din PIB, prin reducerea cheltuielilor cu bunuri, servicii și investiții din resurse proprii, țintind astfel un deficit bugetar de 7% până la finalul anului 2025
„Veniturile bugetare ar urma să crească în principal pe fondul unei mai bune absorbții a fondurilor europene prin PNRR, respectiv al creșterii veniturilor fiscale, în principal, din taxe și impozite, fără însă a majora brusc cotele acestora. Pe de altă parte, principala pârghie planificată pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor bugetare ca procentaj din PIB o reprezintă reducerea cheltuielilor statului pentru bunuri și servicii, respectiv investiții din resurse proprii. Salariile și pensiile sunt însă promise a fi menținute la nivelul anului 2024. Probabil cea mai importantă schimbare se referă la investițiile realizate cu ajutorul fondurilor UE care ar urma să crească semnificativ. Această creștere nu numai că ar putea compensa scăderea investițiilor realizate din resurse proprii ale guvernului, dar per total ar dinamiza în mod semnificativ investițiile realizate, mult peste nivelul anului trecut, oferind astfel un sprijin substanțial creșterii economice a țării”, explică Levente Szász.
Impozitele reduse, eliminate prin „Ordonanța-trenuleț”
Analiștii Romanian Economic Monitor semnalează că veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE. Impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE. De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „Ordonanța trenuleț”.
Toate aceste date arată că există mult spațiu de îmbunătățire la partea de creștere, respectiv eficientizare a colectării veniturilor bugetare în România, spun cercetătorii Universității Babeș-Bolyai.
Riscuri majore: instabilitate și provocări economice
Potrivit analizei UBB, specialiștii avertizează asupra riscurilor majore care pot reprezenta obstacole serioase în procesul de consolidare bugetară.
În plan intern, riscul major este reprezentat de asigurarea unei guvernări stabile care să continue măsurile de consolidare fiscală.
CITEȘTE ȘI:
Trump lovește în economia europeană. Taxe vamale pentru UE din februarie.
„Există un pericol real ca deficitul bugetar să depășească semnificativ nivelul țintit de 7% sau chiar pe cel din 2024, care ar putea submina și mai mult credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, declanșând astfel o criză financiară care ar putea conduce chiar la o criză economică generală și la recesiune”, spune Béla-Gergely Rácz
Iar al doilea risc major ține de modul în care avansează economia europeană și de modificările legate de schimburile comerciale, care ar putea afecta economia României.
„Pe de o parte, slăbiciunea economiei europene reprezintă o provocare – în decembrie, de exemplu, Germania a înregistrat din nou date negative privind producția industrială. Pe de altă parte, taxele vamale anunțate de președintele Trump, precum și cele așteptate a fi anunțate în viitor, ar putea afecta în special economiile mici și deschise, precum cea a României”, a adăugat Béla-Gergely Rácz.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
