Economie
Deficit bugetar de peste 30 de miliarde de lei, în primele două luni ale anului
Deficitul bugetar a trecut de 30 de miliarde de lei, la finalul primelor două luni din an, și a ajuns la 1,58% din PIB.

Deficitul bugetar s-a situat la 1,58% din PIB, după primele două luni din acest an, comparativ cu 1,64% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor.
„Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde lei, respectiv 1,58% din PIB, față de deficitul de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024”, se menționează în documentul publicat de Ministerul Finanțelor, citat de Agerpres.ro
România, sub impactul deficitului bugetar excesiv
În ianuarie, deficitul bugetar a fost de 0,58% din PIB.
CITEȘTE ȘI:
Două obstacole majore amenință echilibrarea bugetului. Analiză UBB.
După primele două luni, veniturile totale au însumat 89,66 miliarde lei, în creștere cu 3,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, și accize, iar cheltuielile, în sumă de 119,90 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pe partea de venituri, se remarcă contracții în cazul încasărilor nete din TVA (rambursări de TVA mai ridicate în primele două luni an/an) și fondurilor europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au ajustat cu 0,22 puncte procentuale, pe seama scăderii fondurilor europene, în timp ce veniturile curente au rămas cvasi-constante.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11 miliarde lei, înregistrând o creștere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, evoluții pozitive au fost consemnate și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (18,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,4%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (cu efect din februarie a.c.) și impozitul pe veniturile din pensii (16,7%), a arătat Ministerul Finanțelor.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,16 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an), sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2025, comparativ cu 2,39 miliarde lei în ianuarie - februarie 2024).
Încasările nete din TVA au înregistrat 19,69 miliarde lei, în scădere cu 3,2% (an/an).
CITEȘTE ȘI:
„Ordonanța trenuleț”, praf în ochi? Cheltuielile au crescut, iar veniturile au scăzut.
Veniturile din accize au însumat 6,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,4% (an/an), susținută de evoluția pozitivă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+22,5%). În același timp, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică mai temperată, de 4,1%.
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 miliarde lei - nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 4,41 miliarde lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Cheltuieli în creștere cu asistența socială, dar mai mici la capitolul investiții
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 119,90 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 3,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 6,5% din PIB la 6,3% din PIB.
CITEȘTE ȘI:
Bolojan dezvăluie situația gravă a finanțelor țării
Cheltuielile de personal au însumat 28,10 miliarde lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,74 miliarde lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere de 16,3% se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 miliarde lei, cu 3,39 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 42,78 miliarde lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul implementării măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,75 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (69,61 milioane lei).
CITEȘTE ȘI:
Datoria guvernamentală a crescut cu 27 de miliarde de lei într-o lună și a ajuns la 54,6% din PIB, în decembrie 2024
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 miliarde lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 miliarde lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 miliarde.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI: