Economie

Piaţa muncii şi învăţământul superior

<p><img class="caption" src="documente/stories/03_martie/14_ziua/studenti-amfiteatru.jpg" border="0" alt="studenţi" title="Venitul lunar mediu net al unui absolvent de studii superioare din ultimii 5 ani este de 1.087 de lei" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Angajatorii se aşteaptă ca studenţii să fie gata specializaţi atunci când termină facultatea, în timp ce absolvenţii spun că acest lucru e imposibil. Aceasta deoarece mai mult de jumătate din cunoştinţe le dobândesc lucrând şi doar o treime pe băncile universităţilor.</p>

Angajatorii şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor doar cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu şi abilităţile practice.

Unitatea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UE CNFPA) a realizat un studiu despre tinerii care au terminat recent o facultate şi integrarea lor pe piaţa muncii, la care au participat peste 5.700 de absolvenţi.

Potrivit rezultatelor studiului, absolvenţii spun că mai bine de jumătate din cunoştinţele şi abilităţile necesare la locul de muncă au fost dobândite chiar la locul de muncă, şi doar o treime în facultate, în timp ce 14% au fost dobândite în alte împrejurări. La polul opus se află angajatorii, care consideră că studenţii ar trebui să fie gata specializaţi în momentul obţinerii diplomei de licenţă.

Mai bine experienţă decât studii

Conform aceluiaşi studiu, atât angajatorii cât şi absolvenţii consideră că, în momentul de faţă, sistemul de învăţământ superior reuşeşte să furnizeze absolvenţilor cunoştinţele teoretice de care aceştia au nevoie, nu însă şi abilităţile practice. „Există o diferenţă între ceea ce oferă facultăţile şi cerinţele de la locul de muncă. Angajatorii sunt mai degrabă interesaţi de competenţele pe care le au absolvenţii şi de experienţa anterioară de lucru şi mai puţin de specializarea absolvită sau de prestigiul universităţii”, precizează realizatorii studiului. Astfel, pentru 76% dintre angajatori nici măcar nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licenţă sau are şi diplomă de master.

Facultatea nu ajunge. Trebuie şi cursuri de formare

Având în vedere aceste „preferinţe” ale managerilor de companii, trei sferturi dintre absolvenţii intervievaţi (peste 70%) au declarat că au simţit nevoia să urmeze şi „cursuri de formare/pregătire profesională/specializare”. În medie, aproape două treimi dintre respondenţi au urmat un curs de formare continuă, altul decât cel de tip formare iniţială de nivel universitar (master, doctorat) sau de tip autodidact. În acest sens, aproape jumătate dintre angajatori au declarat în interviu că s-au implicat chiar ei în formarea continuă a personalului, prin organizarea de traininguri. 18% dintre angajatori cred că în cursurile de formare ar trebui reluate lucruri ce ar fi trebuit studiate mai temeinic în facultate, în timp ce 43% spun că ar trebui studiate lucruri suplimentare faţă de ceea ce se poate studia în facultate, iar 14% optează pentru specializarea într-o calificare nouă.

Ce specializări se caută?

Studiul arată că, de cele mai multe ori, absolvenţii care reuşesc să îşi găsească loc de muncă în domeniul lor sunt cei care au terminat o facultate de calculatoare, matematică, construcţii civile şi industriale, teologie pastorală şi medicină veterinară. În schimb, cei care termină o specializare precum geografia turismului, limba şi literatura română, istorie, relaţii internaţionale şi studii europene, administraţie publică sau administraţie europeană ajung într-uh final să lucreze în domenii fără nicio legătură cu studiile din facultate. Studiul mai relevă faptul că aproape două treimi dintre recrutori (64%) se aşteaptă ca peste cinci ani proporţia absolvenţilor de studii superioare pe care îi plasează în firme din Uniunea Europeană să fie mai mare, în timp ce doar 9% consideră că proporţia se va reduce.