Economie
Clujenii trec pe credite în lei
Diferenţa dintre suma totală contractată de la bănci, la nivelul judeţului în euro şi cea în lei începe să scadă.
Dobânzile mai mari pe care le au de achitat dacă aleg varianta împrumutului în lei, faţă de cele corespunzătoare împrumutului în euro, nu mai reprezintă un criteriu determinant în alegerea monedei de creditare de către locuitorii judeţului.
Clujenii par a fi dispuşi să îndure costuri prezente mai mari pentru a beneficia de stabilitatea cheltuielilor. Dovadă stau soldurile totale la credite la nivelul judeţului Cluj, raportate de Banca Naţională a României (BNR).
Deşi tendinţa din ultimii ani a fost ca soldul în valută să crească mult mai rapid faţă de cel în lei, în iulie, faţă de iunie totalul la credite în lei a crescut cu aproape 60 de milioane de lei, în timp ce totalul la credite în valută s-a diminuat cu mai bine de 100 de milioane de lei, potrivit ultimelor date publicate ieri de BNR.
Noua „Prima Casă” v-a accentua diferenţa
La patru ani de la lansare, Guvernul a stabilit un nou plafon de garanţii, de 1,2 miliarde de lei, dar va permite ca împrumuturile să fie acordate numai în monedă naţională.
Până acum, creditele se acordau în cadrul programului atât în lei, cât şi în euro, iar, datorită dobânzilor mai mici la finanţările în monedă europeană, cei mai mulţi dintre cei care au luat „Prima Casă“ au ales să se împrumute în valută.
Decizie inspirată? Cursul nu ajută luna aceasta debitorii
Cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României a urcat ieri cu 1,14 bani, la 4,4402 lei/euro, într-o piaţă unde cotaţiile au trecut de 4,44 lei/euro încă din prima oră, în linie cu deprecierile înregistrate de monedele statelor din regiune, ca urmare a amplificării tensiunilor din Siria.
„Tensiunea în creştere indusă de evenimentele din Siria pare să fi determinat deprecierea leului din această dimineaţă, moneda naţională deschizând şedinţa la 4,44/euro. Evoluţia leului de pe parcursul lunii august oferă o bază favorabilă, leul fiind relativ stabil în faţa îngrijorărilor determinate de începerea normalizării politicii monetare din SUA, însă de această dată cauzele deprecierii sunt diferite. Lipsa unor intrări de capital generoase pe parcursul anilor trecuţi se poate să nu mai ofere o protecţie similară şi, uitându-ne la dinamica din această dimineaţă a monedelor dintr-o clasă similară (moneda sud-africană şi cea turcă înregistrând depreciereri de 0,6% şi 0,9%), ne aşteptăm la o depreciere uşoară din partea leului. O pierdere uşoară pare cea mai probabilă şi mulţumită publicării unui indicator de încredere pentru economia germană care a înregistrat o creştere superioară aşteptărilor analiştilor”, afirmă analiştii ING Bank într-o notă transmisă marţi.
