Economie
Investiţia de la Roşia Montană, atacată din toate părţile: în stradă, la Bursă, în justiție
Adoptarea de către Guvern a proiectului de lege privind investiţia în exploatarea aurului la Roşia Montană a venit odată cu o serie de evenimente menite să tragă proiectul pe linie moartă. În spatele asaltului s-ar afla interese de sute de milioane de dolari.
Protest împotriva exploatării aurului de la Roșia Montană, în centrul Clujului
Peste 1.000 de clujeni au ieşit în stradă luni şi marţi după-amiaza, în Piaţa Unirii, şi au protestat faţă de proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană. În paralel au avut loc proteste şi în alte mari oraşe ale ţării.
Mitingurile afectează acţiunile „companiei mamă”
Acţiunile Gabriel Resources, finanţatorul canadian al RMGC, au scăzut cu până la 17% după protestele legate de Roşia Montană, cea mai mare prăbuşire în ultimele patru luni, informează Bloomberg.
“Întâmplarea” nu ar fi deloc o surpriză, speculează unele voci din piaţă. Fericiţii speculanţi de pe Bursa din Toronto ar fi chiar finanţatorii din umbră ai protestatarilor. Practic ei ar cumpăra acum cu 17% mai ieftin, iar peste o lună, două ar obține un profit de câteva sute de milioane de dolari, prin vânzarea lor. Potrivit legislaţiei canadiene, un investitor nu este obligat să-și declare identitatea dacă nu depășește un plafon al achiziţiei de 8%. La valoarea totală a acţiunilor la circa 2,4 miliarde de dolari, achiziția astăzi a 8 procente din acțiunile Gabriel Resources ar aduce unui investitor un câștig ipotetic de 300 de milioane de dolari. O mică avere.
Ungaria face presiuni pentru stoparea investiţiei
Guvernul ungar se aşteaptă ca autorităţile române să respecte atât regulile europene în domeniul minelor de aur, cât şi "bunurile de mediu şi culturale" aflate în pericol din cauza proiectului de la Roşia Montană, transmiteau luni două ministere ungare într-un comunicat citat de MTI.
Potrivit MTI, ministerele ungare de Externe şi al Dezvoltării Rurale afirmă că „bunurile de mediu şi culturale sunt parte integrantă a patrimoniului Europei Centrale”.
„Ungaria a aflat cu îngrijorare că, pe 27 august, Guvernul român a adoptat un proiect de propunere vizând susţinerea regimului minei de aur şi de argint ca pe un proiect de interes public de importanţă naţională”, afirmă cele două ministere, scrie agenţia maghiară.
De altfel, faptul că Ungaria se împotriveşte investiţiei nu este o noutate. În 2012, ambasadorul de pe atunci al Ungariei, Fuzes Oszkar, afirma că Budapesta se opune proiectului minier deoarece consideră că riscurile acestuia sunt mult mai mari decât profitul care ar fi obţinut.
Unul dintre milionarii din spatele investiţiei, intrat sub lupa legii
Unul dintre miliardarii din spatele proiectului Roşia Montană, Beny Steinmetz, care alături de John Paulson şi Thomas Kaplan ar controla Gabriel Resources, este în centrul unei ample anchete, fiind acuzat de corupţie şi spălare de bani.
Potrivit The Guardian, săptămâna trecută, poliţiştii din Franţa şi Elveţia au făcut mai multe descinderi la birouri din Geneva şi Paris care au legătură cu activitatea Beny Steinmetz Group Resources, grupul de firme înfiinţat de omul de afaceri israelian.
Operaţiunile au avut loc la solicitarea departamentului american de Justiţie, care anchetează de şase luni o achiziţie făcută de compania lui Steinmetz în Guineea.
Acesta a obţinut drepturile de exploatare a unei mine din Simandou după ce a investit 165 de milioane de dolari în operaţiunile de explorare. Ulterior a vândut jumătate din aceste drepturi unei corporaţii braziliene pentru 2,5 miliarde de dolari. Tranzacţia a părut suspectă autorităţilor americane, potrivit The Guardian.
Chiar dacă nu se poate face o legătură între acest ultim eveniment şi încercarea de a pune piedici proiectului de la Roşia Montană pe fond speculativ, cert este că reprezintă încă o lovitură în plus dată investiţiei.
Exploatarea de la Roșia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016
Exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană ar urma să înceapă în noiembrie 2016, dacă planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor.
Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, se arată într-un draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Coropration pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru.
