Economie

Cum se simte în buzunarul clujenilor creşterea salariului minim?

Salariul minim brut va fi majorat din luna mai la 1.250 lei lunar (echivalent a 279 euro). Creşterea salarială înseamnă o creștere de 140 de lei a salariului primit „în mână”, de la 785 de lei, la 925 de lei pe lună. Majorarea îi afectează pe puţini oameni din Cluj, oraşul de pe Someş având în 2016 cele mai mari salarii din ţară după Bucureşti şi Ilfov.

Dintr-un total de 4,5 milioane de angajați, peste 1,1 milioane sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dacă datele pe care angajatorii acestora le-au raportat statului sunt corecte. Anul trecut, 361.000 de persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul.

Potrivit INS, în 2015, un număr de 268.000 de persoane ocupate cu program parțial doreau și erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Din rândul populației inactive în vârstă de 15-74 ani, 361.000 de persoane făceau parte din forța de muncă potențială adițională (n.red.: care nu are un loc de muncă), în scădere cu 19.000 față de anul precedent. Dintre acestea 357.000 erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Industria IT generează profit

Extinderea fabricilor de componente auto şi invesţiile din zona ser­viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

După Bucureşti şi Ilfov (unde salariul mediu trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015).

Angajaţii din IT nu sunt afectaţi de mărire

Circa 14.000 de companii IT îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în România, iar jumătate dintre ele sunt localizate în Bucureşti şi Cluj-Napoca, potrivit unui studiu realizat de Clusterul iTech Transilvania by ARIES Transilvania.

Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat în 2014 venituri cumulate de 4 miliarde de euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi.

Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48 la sută din totalul lor. Pe de altă parte, Cluj-Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 din 25 de clujeni lucrând în acest domeniu, relatează euractiv.ro.

Salariul mediu net în sectorul IT era, la jumătatea anului 2015, de circa 2.600 lei, potrivit declarațiilor celor care au răspuns la chestionar. Peste jumătate dintre companiile participante la studiu (54%) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16%.

Ce vă puteţi cumpăra de banii în plus?

Specialiştii OMS şi ai Centrului Global pentru Nutriţie şi Sănătate au declarat că valoarea coşului minim zilnic şi care să şi asigure tot necesarul de nutrienţi pentru o familie de patru persoane ar putea fi în valoare de minim 19,41 lei. Cei 140 de lei în plus la salariul minim ar însemna practic 4,66 de lei în plus în buzunarul angajatului.

Concret cu 4,66 de lei pe zi clujenii şi-ar putea cumpăra:

- o pâine;
- o sana;
- un suc;
- un bilet pentru autobuz;
- o ciocolată;
- patru cafele cu preţul de 1 leu;
- un muştar;
- un iaurt;
- o margarină;
- două beri;
- aproape 500 grame de mandarine;
- un Kefir;

Acest coş zilnic poate include: făină integrală, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă, mălai. Coşul zilnic poate fi diversificat la un cost cuprins între 20 şi 26 de lei, în componenţa acestuia mai putând fi introduse merele, orezul, prazul, alte organe animale şi o varietate mai mare de peşte.

Ce (mai) implică creşterea salarială?

Creşterea salarială implică şi contribuţii de sănătate mai mari, plătite atât de angajatori, cât şi de către angajaţi. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) cresc de la 57,7 lei/lună la 68,7 lei/lună – 5,5% din salariul minim pe economie. Astfel, pentru anul 2016, CASS va fi de 781 de lei, adică 231 de lei pentru perioada ianuarie-aprilie, la care se adaugă 550 de lei datoraţi pentru perioada mai-decembrie.

De asemenea, cresc şi amenzile pentru şoferi, având în vedere că punctul de amendă reprezintă 10% din salariul minim. Amenzi rutiere sunt majorate cu circa 20%. În schimb scade preţul gazelor şi pentru populaţie şi pentru industrie, ceea ce va duce la ieftiniri treptate ale alimentelor, după cum au anunţat producătorii.

Puţin peste 1,1 milioane de români sunt vizaţi de această măsură, dintre care circa 39.000 lucrează în sectorul bugetar.

Cât este salariul minim la vecini?

Salariul minim pe economie în Bulgaria este de 184 de euro, în Ungaria de 332 euro, în Lituania de 300 de euro, în Cehia de 331 de euro, în Letonia de 360 de euro, în Polonia de 409 euro, în Croaţia de 395 euro, în Estonia de 390 de euro, în Slovacia de 380 de euro, în Grecia de 683 de euro, în Slovenia de 790 de euro, iar în Marea Britanie de 1.378 de euro.

Tinerii, pretenţii mari la locul de muncă

Potrivit unui studiu tinerii pun pe timpul liber preţ mai mare decât pe salariu. Vor program flexibil. Angajatorii şi părinţii privesc această atitudine drept narcisism sau lipsă de disciplină, responsabilitate şi ambiţie, dar tinerii au aşteptări noi de la angajatori, fiindcă şi-au văzut părinţii muncind din greu, fără să le placă serviciul şi neglijându-şi viaţa privată, iar ei nu vor să repete greşeala, relatează stirileprotv.ro.

Unii tineri nu-şi găsesc un serviciu şi trăiesc pe spinarea părinţilor până după 30 de ani. Mulţi dintre ai ajung să se trezească în pragul depresiei cu următoarea dilemă: ce să fac cu viaţa mea?

În faţa angajatorilor, tinerii absolvenţi par adesea leneşi, comozi şi plini de pretenţii. Cum şcoala nu le dă nicio direcţie, îşi aleg meseria ignorandu-şi complet potenţialul profesional. Vinovată e şcoala, spun părinţii. Tinerii zic că vinovat e angajatorul. Iar angajatorul spune că vinovat pentru eşecul copilului pe piaţa muncii e părintele mult prea protector.