Economie

Cheltuielile statului cu plata dobânzilor la datoria publică tind să se apropie de cele din timpul crizei

Costurile bugetului de stat cu datoria publică tind să revină la cele din perioada crizei financiare, după cum explică Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Aceste costuri ar putea ajunge destul de repede la niveluri de 1,7-1,8% din PIB, fapt care va consuma un 0,2%-0,3% din PIB din spaţiul de manevră fiscal, pe fondul încetinirii creşterii economice a României.

Înainte de declanşarea ultimei crizei financiare, datoria publică reprezenta 12% din PIB. Astăzi a ajuns la 36% din PIB şi continuă să crească. Costurile bugetului de stat cu plata datoriei publice au beneficiat până acum de dobânzile reduse pe plan intern şi extern. În 2013, perioadă în care România era în criză financiară, costul bugetului de stat cu plata dobânzilor aferente datoriei publice a reprtezentat 1,8% din PIB, potrivit datelor comunicate de Consiliul Fiscal.

La nivelul anului trecut, costul bugetului cu dobânzile a fost de 1,3% din PIB (dintr-un PIB mult mai mare decât cel din 2013), iar estimările Comisiei Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) vorbesc despre un nivel de 1,4% din PIB pentru întregul an 2018.

Aşa cum arată Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, „chiar dacă acum povara pe buget a costurilor cu datoria publică este mult mai echilibrată deoarece datoria este aşezată acum pe maturităţi mai lungi, ceea ce ar trebui să reducă din efort şi din riscuri, tendiţele de majorare a dobânzilor vor aduce anumite riscuri". În condiţiile în care costurile de finanţare cresc şi sunt şi dublate de o încetinire a creşterii economice ne putem confrunta la o reducere a spaţiului fiscal, iar întrebarea firească este de unde ar putea suplini bugetul de stat această reducere.

„Costurile cu dobânzile cresc, iar tendinţa va fi de întoarcere la costurile cu dobânzile din timpul crizei. În condiţiile actuale putem ajunge foarte repede la costuri de 1,7%-1,8% din PIB, ceea ce va consuma circa 0,3% din spaţiul fiscal. Fără politici care să conducă la o încetinire a datoriei publice şi fără politici fiscal bugetare care să menţină un cost rezonazil al datoriei publice poate fi scăpat de sub control deficitul bugetar şi pierdut accesul facil la finanţare", completează Ionuţ Dumitru, potrivit economica.net.

Acordarea de majorări de pensii şi salarii pe fondul unei încetiniri a creşterii economice va conduce la un consum suplimentar de 0,2%-0,3% din PIB, consum care va trebui suplimentat din alte venituri. O politică de reducere a deficitelor bugetare ar reduce din riscurile induse de majorarea iminentă a costurilor de finanţare.

Potrivit bugetului de stat, până în luna august 2018, statul a plătit dobânzi aferente datoriei publice de nouă miliarde de lei, circa 1% din PIB, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile de capital au fost de numai 9,6 miliarde de lei, adică doar cu 600 de milioane de lei mai mici decât cheltuielile cu dobânzile. Iar emisiunile de titluri de stat pe plan intern şi extern continuă.